Topul celor mai mari salarii cunoscute

Cel mai mare salariu din România, pentru care există documente oficiale care indică numele şi prenumele celui care îl încasează, este cel al lui Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank, care a primit în 2009 venituri lunare de 27.000 de euro. Venitul lui, obţinut în calitate de şef al unei bănci deţinută de stat, este mai mare decât cel primit de doi şefi de multinaţională - Alexandrina Gătej (fost CEO al Unilever South Central Europe) şi Adrian Băicuşi (fostul şef al Siemens România), care au avut în gestiune câteva sute sau mii de angajaţi şi afaceri de sute de milioane de euro. Subiect tabu în state precum Belgia, dezvăluirea celor mai mari salarii a devenit subiect de dezbatere atât în mediul politic, cât şi în rândul şefilor de multinaţională, care adesea folosesc aceste informaţii pentru a-şi negocia pachetele salariale.

Dacă până acum salariile directorilor din multinaţionale erau făcute publice numai prin intermediul head-hunterilor, care făceau o medie salarială a ofertelor angajatorilor în funcţie de industrie, trecerea din sectorul privat în sectorul de stat a unor directori din marile companii străine a dezvăluit, oficial, primele salarii de multinaţională oferite pe piaţa locală. "Există şi salarii mai mari, cel puţin în banking şi în asigurări. Mulţi dintre cei care au trecut din sectorul privat la stat vor să-şi încerce puterile, să beneficieze de o nouă experienţă de viaţă, chiar dacă primesc salarii mai mici", este de părere George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţa locală şi fondatorul George Butunoiu Executive Search Consultants. Rudolf Fedorovici, headhunter în cadrul firmei de executive search Advice Human Resources, crede că în unele industrii - cum este energia, banking, retail şi auto, salariile pot fi mult mai mari.

"M-ar mira ca un salariu la nivel de senior management din companiile din top 10 din sectorul energiei din România să fie mai mic de 300.000 - 350.000 de euro pe an (25.000 - 29.000 de euro/lună). La fel se poate spune şi despre angajaţii din senior managementul din băncile aflate în top 5", a mai spus Fedorovici. Spre exemplu, Marcel Piteiu, şeful Romgaz, una dintre cele mai valoroase companii de stat, a avut un venit lunar de 1.440 de euro în 2009, la conducerea unei companii cu afaceri de aproape 800 de milioane de euro anul trecut.

Primul salariu al unui şef de multinaţională făcut public a fost cel al Alexandrinei Gătej, fost CEO al Unilever South Central Europe, întrucât ea a fost nevoită să declare un salariu de aproxi­mativ 18.000 de euro pe lună când a preluat funcţia de şef al Departamentului Mediul de Afaceri Intern şi International al Administratiei Prezidenţiale. În pre­zent, ea este preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane. De ase­menea, un alt executiv, Adrian Băicuşi, a fost nevoit să dezvăluie cât încasa din funcţia de director general al Siemens România - 20.500 de euro pe lună - când şi-a completat declaraţia de avere în cali­tate de director general al Transelectrica. Şi Doru Voicu, cel care a condus timp de cinci ani dezvoltarea cehilor de la CEZ pe piaţa locală, şi-a publicat salariul după ce a preluat funcţia de consilier al ministrului economiei Adriean Videanu. El a câştigat 11.000 de euro pe lună ca membru al top managementului CEZ România.

Ce fac managerii pentru 1.000 de euro pe zi?

Ce trebuie să facă un manager, indiferent dacă e la o companie de stat sau una din privat, pentru a încasa 1.000 - 2.000 de euro pe zi, adică de cel puţin două-trei ori mai mult decât primeşte într-o lună un angajat remunerat cu salariul mediu pe economie? "În general, succesul unei companii este dat de câţiva oameni, care pot face o diferenţă enormă în ceea ce priveşte performanţa companiei pe pia­ţă şi de aceea salariile încasate sunt jus­ti­ficate", a adăugat Butunoiu, care a pla­sat anul trecut executivi pe contracte care i-au adus o cifră de afaceri de 430.000 de euro.

În opinia lui Fedorovici, managerii care acceptă să plece din funcţii pentru care primesc salarii de 10.000 - 20.000 de euro pe lună pentru poziţii în structurile de stat, unde primesc salarii de zece ori mai mici, demonstrează că "alergătura după bani" nu mai este scopul lor în viaţă. "Ei au depăşit nivelul de confort pentru care câştigul salarial este primordial şi îşi dedică eforturile unor alte tipuri de activităţi, unor experienţe din care învaţă şi care contribuie în mod semnificativ la CV", a spus Fedorovici.

Cel mai mare salariu net din Bucu­reşti a revenit anul trecut unui adminis­trator de fonduri din sectorul 1, care a câştigat anul trecut un salariu lu­nar de aproape 35.000 de euro, potrivit unor date furnizate de Direcţia Generală a Finan­ţelor Publice Bucureşti. Toate indiciile privind cel care încasează acest salariu duc către Greg Konieczny, admi­nistrator al Fondului Proprietatea.

Datele furnizate de Agen­ţia Naţio­nală de Administrare Fiscală arată că cel mai bine plătit avocat din România este din Bucureşti şi a încasat oficial în 2009 un salariu de aproxi­mativ 3 milioane de euro pe lună.

Alte salarii mari vehiculate în piaţă, dar care nu au fost confirmate în mod oficial, sunt cele ale lui Gunter Grieb, care a pus bazele reţelei de retail Kaufland pe piaţa locală şi care ar fi încasat un salariu lunar de 29.000 euro sau cel al Violetei Ciurel, care a venit la conducerea opera­ţiunilor asigurătorilor Axa, după 13 ani în care a lucrat pentru grupul olandez ING (din care ultimii 6 la Amsterdam) şi care ar primi un salariu lunar de 30.000 de euro pe lună. Despre Mariana Gheorghe, şefa Petrom, cea mai mare companie din Ro­mânia, se vehiculează că ar câştiga 20.000 de euro net pe lună, pe când cel mai bine plătit bancher din România ar fi Robert Rekkers, preşedintele Băncii Transil­va­nia, care are un venit lunar net de 40.000 - 50.000 de euro pe lună, potrivit unor surse. Salarii mari sunt şi la Bancpost, unde unele informaţii din piaţă arată că Peter Weiss, preşedintele băncii, ar câştiga peste 20.000 de euro net pe lună.