BNR vede „semnalele incipiente“ de revigorare a creditării, dar şi lipsa redresării consumului

La categoria evoluţiilor favorabile, BNR aminteşte semnele incipiente de re­vi­gorare a creditării, asociate in­clusiv continuării scăderii dobân­zilor practicate de către bănci la împrumu­turi şi depozite.

În schimb, BNR sugerează că nu au apărut sem­ne de redresare a consumului, spunând într-o frază că valorile negative ale dinamicii anuale a in­di­catorilor relevanţi pentru evoluţia cererii interne s-au prelungit.

Banca centrală consideră că nu este cazul să ma­joreze dobânda-cheie, având în vedere nivelul scă­zut al cererii interne, dar sugerează că nu există nici spaţiu pentru diminuarea ratei, riscurile aso­ciate perspectivei inflaţiei continuând să fie semnificative.

Ritmul anual de creştere în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în principal în lei, a rămas totuşi în teritoriul negativ, aminteşte BNR. Bancherii nu au reuşit să accelereze cre­di­ta­rea pentru sectorul privat, nivelul încă ridi­cat al do­bânzilor, dar şi lipsa de încredere a clien­ţilor după doi ani de scădere a economiei ţinând încă sub pre­siune cererea. Apetitul mai mare al ban­che­rilor de a da credite s-a văzut în valul de pro­moţii, deşi mul­te dintre oferte au vizat doar refinanţarea împru­muturilor mai vechi.

Banca centrală remarcă temperarea creşterii pre­ţurilor volatile şi a celor administrate în luna mai, susţinând că evoluţia inflaţiei este compatibilă cu prognoza recentă pe termen mediu, care anti­ci­pează reluarea dezinflaţiei. În mai rata anuală a in­flaţiei a crescut de la 8,34% la 8,41%.

Totuşi, banca centrală consideră că riscurile aso­ciate perspectivei inflaţiei continuă să fie sem­nificative, ceea ce impune păstrarea prudenţei politicii monetare.

Decizia băncii centrale de menţinere a do­bân­zii cheie şi a rezervelor minime aplicabile pasivelor în lei şi valută ale băncilor a fost anticipată de ma­joritatea analiştilor locali şi străini.

"Decizia este în linie cu aşteptările şi o consi­der adecvată contextului actual. În cursul anului este po­sibil să mai vedem mişcări la RMO, pro­ba­bil la com­ponenta în valută. Pentru final de an, do­bân­da che­ie ar putea rămâne neschimbată. Totuşi, o uşoa­ră reducere nu trebuie exclusă total", a co­men­tat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.

Analiştii BCR, cea mai mare bancă, consideră că BNR va menţine dobânda-cheie neschimbată în 2011, urmând să înceapă un ciclu gradual de în­tă­rire în primul trimestru din 2012 pentru a contra­ba­lansa un posibil derapaj fiscal înainte de alegeri şi pentru a aduce inflaţia în interiorul ţintei.

BNR a dat asigurări că va monitoriza în con­tinuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului internaţional, astfel încât, prin adecvarea in­stru­mentelor de care dispune, "să asigure rea­lizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe ter­men mediu şi consolidarea stabilităţii financiare".

"Deoarece cererea de consum continuă să rămână scăzută şi perspectivele menţin această com­ponentă sub trend (nu se întrevede supra­în­căl­zire în perspectivă), există motive limitate pentru mo­dificarea dobânzii de politică monetară în acest mo­ment, deşi inflaţia este ridicată", a comentat Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.

Ea a amintit că cea mai mare parte a inflaţiei a fost determinată de preţurile internaţionale mai mari la alimente şi combustibili, susţinând că în ulti­mele două-până la patru luni am văzut o inver­sare a trendului preţului petrolului şi stabilizarea pre­ţurilor la alimente, impactul fiind de diminuare a presiunilor asupra preţurilor interne.

Ratele dobânzilor pe piaţa monetară sunt mai mici decât dobânda de politică monetară, în con­di­ţiile în care lichiditatea excesivă a împins ratele în jos. Aceasta înseamnă că, de facto, orien­ta­rea poli­ti­cii monetare este mult mai relaxată decât o arată dobânda-cheie, iar orice restricţii pentru a re­ac­ţiona la nivelul ridicat al inflaţiei ar trebui să în­cea­pă de aici - să reducă discrepanţa din­tre ratele de piaţă şi dobânda BNR, spune Molnar.

RBS Bank nu se aşteaptă la nicio modificare a dobânzii de politi­că mo­netară în acest an.

Următoarea şedinţă a CA al BNR de­dicată politicii mo­ne­tare va avea loc în 3 august 2011, când va fi analizat noul Raport asu­pra inflaţiei.

Cum şi-a justificat Banca Naţională decizia:

• BNR va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi consolidarea stabilităţii financiare;

• Banca centrală va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;

• Cele mai recente date statistice relevă moderarea în aprilie a ritmului anual de creştere a producţiei industriale şi a exporturilor, precum şi prelungirea valorilor negative ale dinamicii anuale a indicatorilor privind evoluţia cererii interne;

• Se remarcă semne incipiente de revigorare a creditării, asociate inclusiv continuării scăderii ratelor dobânzilor practicate de bănci la împrumuturi şi depozite;

• Ritmul anual de creştere în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în principal a împrumuturilor în monedă naţională, a rămas deocamdată în teritoriu negativ;

• Este necesară păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste. Riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie semnificative;

• Evoluţia preţurilor internaţionale ale materiilor prime, incertitudinile privind calendarul şi amplitudinea ajustării preţurilor administrate, mişcările de pe pieţele financiare internaţionale în contextul evoluţiei crizei datoriilor suverane, precum şi posibilitatea manifestării unor efecte de runda a doua ale şocurilor de natura ofertei produse rămân preocupante;

• Deciziile BNR împreună cu implementarea consecventă a angajamentelor asumate de autorităţi în faţa instituţiilor financiare internaţionale sunt de natură să asigure conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi redresare pe baze sănătoase a economiei.