Madison Smartt Bell. A povesti şi a asculta/ de Rodica Grigore

Madison Smartt Bell (foto) s-a născut în 1957, a studiat la Princeton şi, dacă ar fi să-l credem pe cuvânt, a scris prima povestire doar din plictiseală... A publicat până acum mai multe romane şi culegeri de povestiri, dintre care, cele mai cunoscute sunt: Aşteptând sfârşitul lumii (Waiting for the End of the World), Anul tăcerii (The Year of Silence), Zero db şi alte povestiri (Zero db and Other Stories). Scrie, în mod constant cronică literară pentru The New York Times Book Review şi Harpers şi a ţinut cursuri la Iowa Writers Workshop, precum şi la Johns Hopkins Writing Seminars. În 1986 a publicat eseul Less is Less. The Dwindling American Short Story, text polemic, în care analizează genul de text care tindea să domine, în acel moment, proza americană, şi anume ficţiunea "minimalistă", reprezentată mai ales de Raymond Carver şi Ann Beattie.

Încercând să cuprindă totul, de la atmosfera din sălile de mese de la Princeton şi până la fermele de porci din Tennessee, viziunea din povestirile lui Madison Smartt Bell aduce umorul, plasat mereu pe fondul unei realităţi crude sau dramatice, şi opune ambiţiile personale nesiguranţei viitorului. Rezultatul e de o măiestrie fascinantă. Nu întâmplător, aprecierile criticii de peste Ocean au fost superlative, mai cu seamă în privinţa volumului său de proză scurtă, Zero db şi alte povestiri. Astfel, dacă New York Times Book Review aprecia că, "luate separat, povestirile din Zero db sunt uimitoare; privite global, sunt încă şi mai uimitoare, deoarece indică un uimitor registru al talentului", prestigiosul Washington Post afirma de-a dreptul că "avem de-a face cu un scriitor puternic.

Proza contemporană primeşte un binevenit impuls tonic prin prezenţa lui Madison Smartt Bell, iar Zero db, această impresionantă carte de povestiri, e foarte probabil că va rămâne una din cele mai mari realizări ale sale", în vreme ce Standard îl punea alături de marile nume ale prozei americane contemporane, considerând că "precocele talent al d-lui Bell ar putea să-i înveţe câteva lucruri utile pe Martin Amis, Ian McEwan sau Iain Banks." Cartea de faţă beneficiază şi de o inedită prefaţă, semnată de autorul însuşi şi intitulată Viaţa mea în 250 de cuvinte sau mai puţin, în care, cu umor şi cu auto-ironie, Madison Smartt Bell vorbeşte despre cum a devenit scriitor, dar fără a încerca vreo clipă să epateze, lucru rar în contextul lumii literare nord-americane a ultimelor decenii: "am mers la şcoală în Nashville, Music City, Statele Unite ale Americii. Atena Sudului.

Acolo am învăţat să cânt la banjo, să fac jonglerii şi alte lucruri de genul ăsta. În 1975 am plecat la Princeton, nu prea mi-a plăcut, m-am întors la Nashville şi mi-am găsit o slujbă la un depozit, iar asta a făcut Princeton-ul să pară acceptabil. Aşa că m-am dus acolo din nou. M-am hotărât să încerc să obţin o dublă specializare, în scriere creativă şi limba engleză. Am scris Structura şi sensul companiei telefonice în ultimul an. Când am terminat-o, mi-am luat o slujbă ca sunetist pentru un film documentar despre deşeurile refolosibile, la New York. M-am mutat într-o suburbie spaniolă din Hoboken şi am tot stat pe acolo aşteptând să mi se întâmple ceva, dar multă vreme nu s-a întâmplat nimic. Îmi petreceam mult timp în Piaţa Washington, unde intrarea este liberă."

Iar dacă, de pildă, Irene, una din povestirile incluse în acest volum relatează impresia de neuitat pe care o fetiţă de origine hispanică a lăsat-o asupra naratorului, incapabil să o uite, chiar dacă abia de schimbase cu ea câteva cuvinte şi în ciuda tuturor barierelor lingvistice sau sociale care îi despărţeau, un alt text, cel mai lung şi mai complex din carte, intitulat Astăzi e o zi bună ca să mori aduce în faţa cititorilor chipul unui locotenent, participant la marea bătălie de la Little Bighorn, dar are marele merit de a ne pune, pe neaşteptate, şi în faţa unei conştiinţe care alege mereu să judece lumea şi lucrurile din jur şi, nu în ultimul rând, pe sine.

De aici drama pe care o trăieşte acest tânăr, silit să ia parte la un război al cărui rost nu numai că nu-l înţelege, ci pe care îl pune, la tot pasul, sub semnul întrebării, încercând să se apropie de cei din jur şi să ia seama la întreaga lume înconjurătoare. Nu întâmplător, într-o altă povestire din volumul Zero db, unul dintre personajele lui Smartt Bell repetă obsesiv: "Ascultaţi. Ascultaţi. Ascultaţi. Niciodată nu putem spune că suntem prea atenţi la ceea ce se petrece în jurul nostru." Un leitmotiv pe care îl vom întâlni frecvent în întreaga proză a acestui autor american şi care e de natură a ne atrage atenţia că suntem, cu toţii, nu doar suma alegerilor pe care le facem, ci şi suma lucrurilor pe care alegem să le auzim în lumea din jurul nostru.

Madison Smartt Bell, Zero db and Other Stories, Abacus by Sphere Books, 1999

RODICA GRIGORE esteconferenţiar universitar, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, disciplina Literatura universală şi comparată; licenţiată (1999) şi doctor în filologie din anul 2004. Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni (2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească. Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007), Literatura universală şi comparată. Puncte de reper în evoluţia romanului universal (2008), Evoluţia formlor romaneşti. Între modernism şi postmodernism (2008). Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor). Coordonează şi realizează (în colaborare) antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri: Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007), Energii (2008), InOvaţii (2009), Întrebări (2010). A publicat numeroase articole şi traduceri în presa literară românească, colaborând la revistele: Cultura, Contemporanul, Adevărul literar şi artistic, Euphorion, Saeculum, Scrisul Românesc, Viaţa Românească etc. O scurtă antologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic (2005, 2009), Spania (2006) si Venezuela (2007). Colaborează frecvent la publicatii literare din Statele Unite ale Americii, Spania, Mexic, Peru si Venezuela.