Diplome fără valoare: de două ori mai mulţi absolvenţi în zece ani, dar cu o pregătire tot mai slabă

Rata de absolvire a învăţământului universitar s-a triplat în perioada 2001- 2009, iar peste 60% dintre studenţii care se înscriu la o facultate îşi iau examenele de licenţă cu notă de trecere. Avalanşa de diplome obţi­nu­te de tineri în ultimii doi ani nu a făcut decât să îngroaşe rândurile şomerilor, având în vedere că se ajunsese la finele lui 2009 la un nivel-record al şomerilor cu studii superioare: 53.000 de şomeri cu facultate la un număr anual de absolvenţi de 100.000 de persoane.

"Motivul pentru care s-a ajuns în această situaţie îl reprezintă masificarea învăţământului superior, atât cel de stat, cât şi cel privat, în goana universităţilor de a atrage mai mulţi clienţi şi de a încasa cât mai mulţi bani. Oferta programelor de studii nu a fost gândită în funcţie de nevoile economice, ci în funcţie de nevoile proprii ale universităţilor, adică de finanţarea acordată pentru numărul de posturi şi dorinţa profesorilor de a avea salarii mai mari", a spus Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, care a participat la elaborarea noii legi a educaţiei. În opinia sa, universităţile private au intrat în acelaşi joc ca şi cele de stat, pentru că în fiecare an apăreau noi programe de studii, inventate special pentru obţinerea de finanţare.

Angajatorii spun că, deşi au făcut recrutări masive în rândul tinerilor absolvenţi de facultate în ultimii ani, nu au remarcat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea pregătirii candidaţilor. Spre exemplu, în cadrul firmei de consultanţă în management A.T. Kearney, unde numai 1% din candidaţii care aplică pentru un job sunt şi angajaţi, există două tipuri de candidaţi: absolvenţi ai sistemului educaţional românesc şi absolvenţi români ai universităţilor din străinătate.

"Impresia noastră este că, prin comparaţie cu alte ţări, mulţi absolvenţi ai universităţilor româneşti nu sunt pregătiţi să urmeze un traseu de carieră şi nu sunt bine instruiţi pentru procesul de aplicare pentru un job, pentru studii de caz sau pentru rezolvarea unor probleme analitice. Încă există candidaţi care nu sunt familizarizaţi cu jobul pentru care aplică, deşi piaţa consultanţei este matură", susţine Michael Weiss, vicepreşedinte în cadrul A.T. Kearney România, prezentă pe piaţa locală din 2003. El mai spune că s-a creat în rândul absolvenţilor facultăţilor româneşti impresia că se intră pe un job "dintr-un noroc", în urma ofertei primite de la angajator, în timp ce companiile au nevoie de oameni care să ştie ce vor să facă în viaţă, capabili să ia decizii clare.

"Foarte puţini dintre absolvenţii facultăţilor româneşti care ne trimit CV-urile au calitatea pe care o aşteptăm de la un angajat. Noi angajăm oameni care vor să-şi dezvolte o carieră în consultanţă în management la cel mai înalt nivel şi care nu iau în considerare în acelaşi timp alte 10 opţiuni de carieră în zece industrii diferite", explică Weiss.

Mai mulţi "mediocri" cresc rata de absolvire

Profesorii spun însă că ponderea elevilor şi a studenţilor bine pregătiţi a rămas constantă, procentul mare de promovabilitate fiind motivat de numărul elevilor "mediocri" ce reuşesc să obţină o diplomă de absolvire.

"Numărul de locuri oferite de facultăţile de stat a fost din ce în ce mai mare. De exemplu, la noi, la începutul anilor 2000 erau 50 de locuri. Acum sunt de 4-5 ori mai multe", a spus Violeta Rotărescu, profesor la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti.

Dan Roşca, administratorul unei firme mici de audit din Bucureşti, spune că unui absolvent îi trebuie 3, 4 sau chiar 5 luni de practică pentru a învăţa ce trebuie să facă la job, pentru că în timpul facultăţii se face tot mai puţină practică.

"Se aruncă pe piaţă zeci de mii de absolvenţi de studii superioare, dar există nemulţumire în rândul tinerilor în ceea ce priveşte salariile primite. Problema este că facultăţile nu ştiu ce să pregătească, pentru că nu există un plan strategic prin care să ştim încotro se îndreaptă ţara, cum este la americani, la germani sau la japonezi şi la chinezi", a spus Roşca, care administrează firma Rodan Audit, cu afaceri de 32.000 de euro anul trecut şi cu 2 angajaţi. El a angajat în ultimii ani studenţi sau absolvenţi de facultate, în cadrul unui program de subvenţii iniţiat de Guvern.

Românii care au studiat în afară şi care candidează pentru un loc de muncă în România sunt foarte diferiţi de tinerii care au absolvit o facultate în România, ştiu ce presupune jobul pentru care aplică, iau note mult mai mari decât ceilalţi la testele din cadrul interviului de angajare şi ştiu ce presupune activitatea profesională a unui specialist din domeniul respectiv.

"Din toate punctele de vedere, cei care studiază în străinătate sunt mult mai bine pregătiţi decât absolvenţii facultăţilor locale. Dacă până în 2008 am observat cum mulţi români care au studiat în afară s-au întors în România pentru a-şi găsi un loc de muncă, de când a început criza s-a evidenţiat începutul celui de-al doilea val de români cu calificări înalte care pleacă din ţară. În plus, tot mai puţini români absolvenţi ai facultăţilor străine nu se mai întorc în ţară, ei încearcă să-şi dezvolte o carieră imediat după absolvire în Europa de Vest, SUA sau în locuri noi, cum este Dubai", a mai spus Michael Weiss de la A.T Kearney.

Ce trebuie să facă autorităţile?

Pentru ca pregătirea tinerilor să fie conformă cu nevoile de pe piaţa muncii, Guvernul ar trebui să dezvolte o strategie naţională a educaţiei pentru următorii 15-20 de ani, spun specialiştii. "Autorităţile ar trebui să înţeleagă urgent că sistemul educaţional are grave probleme în ceea ce priveşte calitatea, mai ales că România nu are o universitate aflată în topul celor mai bune 500 de universităţi din lume, deşi bugetul alocat educaţiei a crescut semnificativ în ultimii zece ani", a mai spus Weiss.

În opinia fostului ministru al educaţiei, în România s-au creat facultăţi întregi cu specializări precum este cea de studii europene, fără ca absolvenţii să poată spune ce meserie au după absolvire.

"Ministerul Educaţiei ar trebui să acorde finanţări prioritare acelor specializări care sunt necesare în economie, adică ştiinţe şi tehnologie. Ar trebui dublată finanţarea pentru specializările matematică, fizică, chimie sau biologie, adică exact acolo unde a scăzut numărul de candidaţi", a mai precizat Miclea. El a spus că trebuie să se îmbunătăţească şi aspecte care ţin de conducerea universităţilor, cum este admiterea, pentru că dacă în universităţi prestigioase, precum Oxford din Marea Britanie, raportul dintre numărul de admişi şi cel de candidaţi este de 1 la 13, în România acest raport este de 1 la 1.

Tot mai mulţi absolvenţi de clasa a XII-a şi-au continuat studiile în mediul universitar, iar în 2006, de exemplu, 69% dintre absolvenţii cu diplomă de bac s-au înscris la o facultate.

"Copiii, chiar dacă trec de examene, nu sunt neapărat mai bine pregătiţi. Eficienţa sistemului de învăţământ nu e la nivelul la care ar trebui şi standardele de evaluare sunt, probabil, scăzute. Din ce în ce mai mulţi dintre aceştia reuşesc să-şi ia şi diploma de licenţă, fapt pus pe seama expansiunii facultăţilor private care, într-un fel sau altul, ajung să considere că acordarea licenţei este plătită în momentul achitării taxei de şcolarizare", precizează sociologul Alfred Bulai, care este şi profesor în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Şi pretenţiile absolvenţilor au scăzut faţă de anii trecuţi, când aceştia cereau salarii de 1.000 de euro la angajare doar pentru că aveau facultate. În prezent însă, ei sunt dispuşi să lucreze pe joburi subcalificate şi pe salarii care încep de la 250-300 de euro net/lună.

"Lucrez într-un call center de un an. Acum mi se pare imposibil să mă angajez la stat, de exemplu. Se cere experienţă, iar eu nu am", spune Raluca, studentă în anul III la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul SNSPA şi care primeşte un salariu de 1.000 de lei/lună (240 de euro).

Şi Mihai, care tocmai îşi încheie primul an de facultate la Automatică, în cadrul Universităţii Politehnica, se confruntă cu probleme la angajare, odată ce o mare parte din companii şi-au restrâns planurile de recrutare.

"Am căutat de lucru în toate domeniile, nu doar în IT. Pe perioada facultăţii aş lucra oriunde. Am găsit un job la un call center, pe un salariu de 300 de euro pe lună, ceea ce nu e rău", a spus el.