Juncker: Grecia se va confrunta cu limitări de amploare ale suveranităţii

Grecia se va confrunta cu limitări de amploare ale suveranităţii şi trebuie să privatizeze activele de stat la o scară similară vânzării firmelor est-germane în anii 1990, după căderea comunismului, a declarat preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker, citat de Reuters.

Într-un interviu publicat după ce miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat alocarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din pachetul de salvare de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Juncker a afirmat că este optimist referitor la succesul măsurilor convenite cu Atena.

"Suveranitatea Greciei va fi limitată masiv", a declarat oficialul pentru revista germană Focus, adăugând că echipe de experţi din zona euro vor veni în Grecia.

Pentru următorul val de privatizări, Atena va avea nevoie de soluţii bazate pe modelul agenţiei germane Treuhand, a spus el, referindu-se la agenţia de privatizare care a vândut 14.000 de firme est-germane între 1990 şi 1994.

Parlamentul grec a votat joi înfiinţarea unei agenţii de privatizare, în cadrul planului de austeritate convenite de guvern cu UE şi FMI.

Grecii sunt foarte sensibili la orice atingere adusă suveranităţii sau la ideea ca în conducerea ţării să fie implicaţi "comisari" străini.

"Nu se poate permite insultarea Greciei, dar grecii au nevoie de ajutor. Au spus că sunt pregătiţi să accepte experţi din zona euro", a afirmat Juncker.

Atena trebuie să vândă numai anul acesta active de stat de cinci miliarde de euro sau altfel riscă să eşueze în a atinge obiectivele cerute de UE şi FMI, pierzând fondurile de salvare furnizate de aceşti creditori, caz în care ar putea intra în incapacitate de plată a datoriilor.

Repetarea experienţei Treuhand ar putea fi amară pentru Grecia, care deja se confruntă cu şomaj ridicat şi o recesiune prelungită.

Treuhand ar fi trebuit să vândă active de stat pentru profit, dar a sfârşit cu un deficit uriaş în bilanţul contabil - datorii de 172 miliarde de dolari - şi o moştenire amară pentru numărul enorm de persoane ale căror locuri de muncă le-a distrus. Aproape patru milioane de persoane erau angajate în 1990 la companiile deţinute de agenţie. Când Treuhand a fost închisă, în 1994, mai rămăseseră 1,5 milioane de posturi.

Juncker apreciază că criza grecească are la bază mai ales cauze interne, în condiţiile în care între 1999 şi 2000 salariile au crescut cu aproape 107%, deşi economia nu avansa la fel de rapid. Creşterile salariale au scăpat de sub control şi nu au reflectat evoluţia productivităţii, a mai spus el.