Marile grupuri străine şi-au scăzut cu 1 mld. euro expunerea pe România

Autor: Liviu Chiru 04.07.2011

Cele nouă grupuri financiare străine care s-au angajat în martie 2009 să menţină sprijinul pentru subsidiarele lor din România în cadrul "iniţiativei de la Viena" sunt în prezent la 97% din valoarea-reper a expunerii.



"La sfârşitul lui martie expunerea agregată pe România a celor mai mari nouă grupuri financiare străine participante la Iniţiativa de Coordonare era de 97% faţă de nivelul iniţial",

potrivit raportului de evaluare al Fondului Monetar Interna­ţional.

Potrivit informaţiilor din piaţă, nivelul reper era de 31,5 miliarde de euro, astfel că în prezent expunerea trece de 30,5 miliarde de euro. Suma nu a fost precizată oficial niciodată.

Angajamentul iniţial asumat de bancherii străini a expirat în această primăvară, odată cu încheierea primului acord de împrumut cu FMI şi Comisia Europeană. Înţelegerea cu băncile străine a fost prelungită în paralel cu încheierea unui nou acord de împrumut cu FMI şi Comisia Europeană, însă doar la nivel de angajament de onoare, fără să mai existe şi un contract scris.

Pe listă s-au înscris atunci Erste Bank (acţionarul majoritar al BCR), Raiffeisen, Eurobank EFG (proprietarul Bancpost), National Bank of Greece (acţionarul majoritar la Banca Românească), UniCredit, Societe Generale (BRD), Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.

Încă din vara lui 2010 acordul a fost flexibilizat, bancherii străini obţinând permisiunea BNR şi FMI să îşi reducă expunerile până la 95% din valoarea iniţială, în condiţiile în care alternativele de plasament pe plan local au rămas limitate din cauza lipsei de cerere de finanţări din partea clientelei.

Principala miză a acordului a fost practic asigurarea finanţării deficitului bugetar. În timp ce BNR a eliberat o parte importantă din sumele imobilizate prin rezervele minime obligatorii (rata de constituire pentru pasivele în valută a coborât de la 40% la 20%), băncile au canalizat fondurile în achiziţii de obligaţiuni de stat, inclusiv în valută.

Sunt bănci mici cu probleme

FMI notează că sistemul bancar a rămas solid după doi ani de criză, iar rezultatul cumulat al celor 42 de bănci a revenit pe plus în primul trimestru din 2011 după pierderea din 2010.

Nicio bancă nu intră cu indicatorul de solvabilitate (care măsoară adecvarea fondurilor proprii în funcţie de riscurile asumate) sub 11%, în timp ce minimul cerut de BNR este de 10%.

"Banca Naţională a României trebuie să rămână vigilentă în privinţa unor potenţiale puncte de slăbiciune în sistemul bancar, care ar putea fi exacerbate de efecte de contagiune din Europa. Unele bănci mici şi medii, cu costuri de finanţare ridicate şi provizioane sub media pieţei, vor continua să înregistreze pierderi în 2011. În unele cazuri va fi nevoie de injecţii de capital sub supravegherea strânsă a reglementatorului (BNR - n. red.)", se arată în raportul Fondului Monetar Internaţional.

Ce spune FMI despre sistemul bancar: