Metrorex anunţă că va construi 65 de staţii de metrou în zece ani. În ritmul de până acum vor fi gata însă în 2135

Autor: Andreea Mioara Neferu 04.07.2011
Reţeaua bucureşteană de metrou s-a îmbogăţit în ultimele două decenii cu 11 staţii, ajungând în prezent la 51, însă Ministerul Transporturilor anunţă că în următorii zece ani va finaliza mai mult decât dublu faţă de ce există în prezent, adică încă 65 de staţii.

Luând în calcul ritmul mediu de construcţie a reţelei bucureştene de metrou din ultimii 21 de ani, de circa o staţie la doi ani, Capitala ar putea avea încă 65 de staţii de metrou abia peste 124 de ani, potrivit calculelor ZF. Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, este ceva mai optimistă şi speră să construiască totul nu în 124 de ani, ci în zece.

"În următorii zece ani este prevăzută execuţia altor 65 de staţii cu o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. Eu sper ca ceea ce s-a întâmplat în trecut, să avem zeci, mii de lucrări începute şi neterminate, să nu mai fie o linie directoare în statul român", a declarat vineri Boagiu după inaugurarea a două noi staţii de metrou de pe magistrala 4 Gara de Nord-Lac Străuleşti. Cele două staţii, Jiului şi Parc Bazilescu, care au costat 72,5 milioane de euro fără TVA, se numără printre puţinele realizări post-decembriste la nivelul reţelei de metrou din Bucureşti.

De altfel, în ultimii 21 de ani, au fost inaugurate doar 11 staţii din totalul de 51, câte are în prezent Capitala. Reţeaua de metrou din Bucureşti are o lungime de circa 70 de kilometri, dintre care în ultimele două decenii au fost inauguraţi 12,4 kilometri, toţi începuţi încă din perioada comunismului. Spre exemplu, circa 50% din lucrările de structură ale tronsonului de metrou de 2,6 kilometri, inaugurat vineri, precum şi o parte din staţia Jiului, au fost realizate în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Problema metroului este cu atât mai stringentă cu cât în prezent reţeaua de transport deţine doar 3,5% din lungimea de transport public a Capitalei, dar preia 25% din cererea de transport. Anul trecut metroul bucu­reştean a consemnat un trafic de peste 177 de milioane de pasageri, adică circa 485.000 de călători zilnic.

"Lăudabilă este dorinţa, însă cu realizarea este puţin mai complicat. Dacă facem o socoteală simplă şi presupunem că între fiecare două staţii ar exista un kilometru de linie de metrou, acest lucru ar însemna cel puţin încă 65 de kilometri. E un vis pentru care am rezerve că se va realiza în zece ani. O variantă optimistă şi posibilă ar fi 40-50 de ani", a declarat Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii din România. În garniturile de metrou a apărut încă de săptămâna tre­cut o hartă actualizată a reţelei bucureştene de me­trou, care marchează şi trei tronsoane ce cuprind circa 20 de staţii în execuţie sau în pregătire, pe direcţiile Râul Doamnei-Pantelimon, Parc Bazilescu-Lac Străuleşti şi Gara de Nord-Aeroport Henri Coandă Otopeni. Restul de peste 40 de staţii ar urma să fie localizate pe direcţia nord-est-sud-vest (Depoul Voluntari - Independenţei 1877 şi centru-sud (Gara de Nord-Gara Progresul), precum şi extensii ale magistralelor deja existente.

În prezent, singurul tronson aflat în fază de execuţie este Râul Doamnei-Eroilor, inclus în noua magistrală M5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Contractul pentru această linie de metrou, în valoare de 215 milioane de euro, a fost semnat la jumătatea lunii martie, fiind câştigat de consorţiul format din Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM 93 (România) şi AB Construct (România).

Un kilometru de metrou, dotat complet pentru exploatare şi pentru a circula cu călători, ajunge să coste în medie 50-60 de milioane de euro, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Gheorghe Udrişte, directorul de la Metrorex.

"Deja avem fonduri de 2 miliarde de euro pentru acoperirea magistralei 5, a magistralei către Otopeni şi a prelungirii magistralei 4 către Lac Străuleşti. Banii vin de la bugetul de stat şi din credite externe. În măsura în care vom avea studiile de fezabilitate pentru celelalte linii de metrou, vom contracta alţi bani, atât din credite externe, cât şi de la bugetul statului, poate chiar şi fonduri europene", a spus pentru ZF Udrişte.

Metrorex, în cifre