Statul a cheltuit degeaba 240 milioane de euro pentru elevii care au dat bacul în 2011

Statul a cheltuit în ultimii patru ani 480 de milioane de euro pentru finanţarea celor peste 200.000 de elevi care au dat examenul de bacalaureat în 2011, însă rezultatele parţiale privind rata de promovabilitate (de 50%) arată că jumătate din bani au fost cheltuiţi degeaba.

Din bugetul alocat Ministerului Educaţiei se cheltuie, în medie, câte 600 de euro pe an pentru fiecare elev de liceu, majoritatea banilor (peste 80%) fiind folosiţi pentru plata salariilor celor 60.000 de profesori de liceu, iar restul pentru achiziţia de manuale, mobilier şcolar sau pentru programe de burse.

"Cred că anul acesta rata de promovabilitate în rândul absolvenţilor de bacalaureat din Bucureşti va fi de 40-41%, înainte de contestaţii. Acest indicator reflectă realitatea şi pregătirea pe care o oferă profesorii. Există o mare problemă în ceea ce priveşte resursele umane, pentru că la grupurile şcolare plaja de admitere la liceu o reprezintă elevii care au obţinut note mici, de 4, 5 şi 6, şi este greu de crezut că în patru ani aceştia se vor remonta şi vor avea rezultate deosebite", este de părere profesorul Marian Banu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. El a mai precizat că, anul trecut, rata de promovabilitate a elevilor de liceu a fost de 61% în Bucureşti şi că, în acest an, în 60 din cele 71 de centre de examen din Capitală s-au montat camere video la examenul dat de peste 21.000 de elevi.

Absolvenţii claselor a XII-a au susţinut vineri ultima probă a examenului de bacalaureat, iar primele rezultate parţiale au început să fie publicate de către inspectoratele judeţene începând de ieri dimineaţă. Cele mai slabe rezultate din istorie la bacalaureat au fost înregsitrate în judeţul Arad, unde rata de promovabilitate a fost de numai 36.43% (faţă de 86% în 2010), potrivit Mediafax. De asemenea, alte rezultate arată că peste 70% dintre elevii care au susţinut examenul de bacalaureat în judeţul Mehedinţi nu au reuşit să promoveze, unde la două licee niciun candidat nu a obţinut medii de trecere. Printre cele mai bune rezultate le-au avut absolvenţii de liceu din Suceava, unde rata de promovabilitate a fost de 65%, precum şi cei din Cluj, Vâlcea şi Olt, care au avut o rată de promovabilitate de 54%.

Bugetul anual alocat Ministerului Edu­caţiei este de peste 2 miliarde de euro, iar o mare parte din bani se duc pe plata salariilor celor peste 380.000 de profesori şi angajaţi din sectorul administrativ. Salariile din sistemul naţional de învăţământ, la fel ca şi în alte ţări, sunt însă printre cele mai mici din economie, mulţi profesori reuşind să-şi dubleze sau să-şi tripleze veniturile doar prin meditaţii. Salariul mediu net în învăţământ a fost în luna aprilie de 320 de euro, cu 11% mai mic decât salariul mediu înregistrat la nivelul întregii economii, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Sumele alocate de Ministerul Educaţiei pentru finanţările elevilor sunt printre cele mai mici din Europa, întrucât unele statistici realizate la nivelul anului 2006 arată că finanţările per elev ajungeau la aproape 8.000 de dolari pe an în Germania, Slovenia sau Spania, în timp ce în Polonia, Guvernul alocă aproximativ 4.000 de dolari pe an pentru un elev. SUA investesc cel mai mult în educaţia elevilor, cu alocări de peste 13.000 de dolari pe an per elev, arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Principalii indicatori ai sistemului naţional de învăţământ

• Peste 2 miliarde de euro este valoarea bugetului alocat Ministerului Educaţiei în 2011.

• 386.000 de bugetari lucrau în învăţământ în anul şcolar 2009/2010, majoritatea (70%) fiind profesori şi personal didactic auxiliar.

• Aproximativ 4,2 milioane de preşcolari, elevi din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi superior erau cuprinşi în sistemul naţional de învăţământ anul trecut, cu 10% mai puţini decât în 2001.

• Salariul mediu net în învăţământ a fost în luna aprilie de 320 de euro, cu 11% mai mic decât salariul mediu înregistrat la nivelul întregii economii, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Cum arată statisticile la nivelul învăţământului liceal

• 60.000 de profesori predau la liceu, în timp ce 135.000 lucrează cu elevi din învăţământul primar şi gimnazial, iar 31.000 în universităţi.

• Peste 835.000 de elevi erau înregistraţi în toate liceele din ţară în anul şcolar 2009/2010, ceea ce înseamnă că, anual, peste 200.000 de elevi susţin examenul de bacalaureat; dintre aceştia, numai jumătate se înscriu şi la o facultate.

• Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal este de 2,4%, cea mai redusă din ultimii zece ani.

• Rata de absolvire a învăţământului liceal, cu examen de bacalaureat, a fost de 72,8% în anul şcolar 2008/2009, mult mai mare comparativ cu anul 2001/2002, când era de 43,5%.

• Un profesor de liceu debutant câştigă un salariu de 1.000 de lei pe lună (240 de euro) dacă lucrează la stat, în timp ce un profesor la un liceu particular nu câştigă mai puţin de 500 de euro net/lună. Cele mai mari salarii din învăţământ se obţin însă în mediul universitari, unde unii rectori încasează venituri anuale de peste 50.000 de euro, cum este rectorul Academiei de Studii Economice, Gheorghe Roşca.