Presiuni pentru Finanţe în ultima săptămână din iulie: 2,6 mld. euro ajung la scadenţă

Ultima săptămână din iulie va veni cu presiuni asupra Ministerului Finanţelor, în 23 iulie având scadenţa împrumutul sindicalizat de 1,2 mld. de euro atras de Trezorerie de pe piaţa internă în urmă cu doi ani, iar pe 29 iulie fiind scadentă o emisiune de obligaţiuni în euro.

"Club loan-ul este ca şi orice altă datorie. Se plăteşte de regulă. Nu ştiu dacă Ministerul Finanţelor are în vedere o nouă rostogolire. Nu ştiu câtă lichiditate este pe piaţă", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

La începutul lunii iunie, după o pauză mai mare de un an, Ministerul Finanţelor a testat din nou apetitul investitorilor străini pentru titluri româneşti. Finanţele au strâns 1,5 mld. euro prin vânzarea de titluri pe cinci ani pe piaţa externă, cu jumătate de miliard peste suma atrasă în 2010, plătind un randament de circa 5,29% pe an. Secretarul de stat responsabil cu Trezoreria, Bogdan Drăgoi, a dat asigurări de nenumărate ori că ar fi putut achita toată datoria scadentă în iulie şi fără această emisiune externă în condiţiile în care există un "buffer foarte confortabil" care acoperă plăţile pe aproximativ patru luni.

În mai, Ministerul Finanţelor a vândut prima emisiune de obligaţiuni în euro lansată în acest an pe piaţa locală, pe trei ani, atrăgând sub un miliard de euro. De pe urma titlurilor de stat în lei, Trezoreria va avea în iulie scadenţe reduse care vor ajunge la maturitate de circa jumătate de miliard de lei. Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să împrumute în iulie 4 mld. lei de pe piaţa interbancară, urmând să se concentreze pe maturităţi mai lungi, pentru a doua lună consecutiv urmând să nu pună în vânzare certificate pe şase luni.

Obiectivul Trezoreriei rămâne acela de a avea o finanţare echilibrată între piaţa internă şi cea externă, a doua emisiune din programul de 7 mld. euro fiind posibilă până la sfârşitul anului.

Ministerul Finanţelor analizează şi oportunitatea unei emisiuni de titluri în euro care să le permită băncilor să plaseze banii mai departe. Însă Drăgoi a declarat că se gândeşte şi la varianta de a lăsa banii în piaţă pentru a presa băncile să îi ducă în creditarea economiei.

Ce s-a întâmplat cu datoria statului?

În primul trimestru, datoria publică a făcut un salt de 5 mld. lei, ajungând la un nou maxim istoric de 198,9 mld. lei (48 mld. euro). Evoluţia a fost influenţată şi de primirea în ultima parte a lunii martie a celei de-a patra tranşe de la Comisia Europeană, de 1,2 mld. euro.

După ce în ianuarie datoria publică a scăzut cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creştere s-a accentuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%.

În aprilie însă datoria publică a scăzut cu 3,5 miliarde de lei faţă de martie, la 195,5 miliarde de lei, reprezentând 36% din PIB. Ponderea datoriei denominate în euro a ajuns la 43,36%, apropiindu-se de datoria exprimată în lei, care reprezintă 46,4% din total.

În primele patru luni din 2011, Trezoreria a crescut maturităţile pentru împrumuturile accesate, astfel că la finele lunii aprilie datoria pe termen lung era de 90,9 mld. lei, reprezentând aproape jumătate din total.

Necesarul de finanţare rămâne ridicat în acest an, nivelul estimat de analişti fiind de aproximativ 20 mld. euro. Statul trebuie să finanţeze în acest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentând circa 24 mld. lei (circa 6 mld. euro), şi să refinanţeze titlurile scadente.

Analiştii au avertizat de mai multe ori că structura datoriei României are un profil nefavorabil al scadenţelor, având în vedere ponderea mare a împrumuturilor pe termen scurt, sub 1 an.

Anul trecut datoria publică a crescut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la 194 mld. lei. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld. euro pe lună.

Creşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţă şi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune, a devenit îngrijorătoare la nivel european şi chiar mondial.