Clujenii s-au săturat să-i mai aştepte pe americani. Vor să construiască singuri o bucată din Autostrada Transilvania
Consiliul Judeţean Cluj, cu un
buget în 2011 de 143 mil. euro, cere să construiască singur o
bucată din autostrada Transilvania, în condiţiile în care de ani
buni de zile, lucrările bat pasul pe loc, iar din autostrada
începută în urmă urmă cu şapte ani şi care ar fi urmat să fie gata
anul acesta s-au construit 45 de kilometri din totalul de 415 km
(costul total era estimat iniţial fiind de 2,2 mld. euro).
Deocamdată ce propune CJ Cluj poate să nu însemne mare lucru - este
vorba despre 10 km. pe distanţa Gilău - Nădăşelu, dar este o
premieră scumpă care ar putea ajunge să coste bugetul judeţului
peste 50 mil. euro în condiţiile în care preţul de referinţă al
unui kilometru de autostradă construită în România, stabilit de
Ministerul Transporturilor, variază între 3,8 mil.
euro şi 6,1 mil.
euro, în funcţie de zonă, iar Bechtel, care construieşte
Transilvania a primit şi 16 mil. euro pe kilometru.
Clujul poate găsi aceşti bani sau cel puţin este solvabil şi se poate împrumuta, lucru mai dificil pentru Judeţului Mureş, de pildă, pe unde ar urma să treacă o bună bucată din autostrada Transilvania. Judeţele care au beneficiat astfel de investiţii masive văd cum li se umple acum visteria, lucru care le permite să aloce din ce în ce mai mulţi bani pentru investiţii.
Bugetul Judeţului Sibiu pe unde ar urma să treacă o bucată din autostrada Transilvania este anul acesta de 359 mil. lei în creştere cu 46% faţă de anul trecut, îsă preşedintele Consiliului judeţean nici nu se gândeşte să dea vreun ban pentru autostradă.
"Nu am luat în considerare acest aspect. Noi avem peste 1.000 de km de drumuri judeţene pe care trebuie să le reabilităm. Dacă bugetul nostru este mai mare se întâmplă pentru că am accesat fonduri europene nu pentru că am avea venituri mai mari", spune Martin Bottech, preşedintele CJ Sibiu.
Cei 10 km pe care Clujul vrea să-i finanţeze singuri sunt vitali pentru judeţ intrucât investiţia este văzută ca fiind integrată într-un ansamblu în condiţiile în care municipiul Cluj se dezvoltă ca o zonă metropolitană şi tinde să devină o placă turnantă a transporturilor, feroviat şi auto. Aeroporul din Cluj, deja modernizat, a ajuns la un trafic de peste 1 milion de pasageri şi alte două parcuri tehnologice pe lângă cele trei existente sunt în pregătire.
La rândul său, municipiul Cluj este al doilea oraş ca venituri la buget după Bucureşti, având anul trecut venituri de 782 mil. lei (186 mil. euro).
Nu la fel se întâmplă cu celelalte judeţe din vecinătatea Clujului. CJ Braşov chiar dacă nu conduce un judeţ sărac are un buget în 2011 de 390 mil. lei, (92 mil. euro) în vreme ce Mureşul şi-a fixat la venituri 365 mil. lei (86 mil. euro), iar la cheltuieli 443 mil. lei.