Ministrul transporturilor semnează acorduri de conexiune cu Ungaria prin autostrăzi care nu există

Ungaria se apropie vertiginos cu autostrăzile de România, numai 20 de kilometri despărţindu-i pe vecinii unguri de Nădlac. În acelaşi timp, Ministerul Trans­por­turilor şi Infrastructurii semnează acorduri interguvernamentale cu omologii maghiari de legare a autostrăzilor între cele două ţări, însă pe partea românească lucrurile merg mai încet, în condiţiile în care tronsonul cel mai apropiat de graniţă, Nădlac-Arad, de 39 de kilometri, ar urma să fie gata abia în 2013, iar lucrările încă nu au demarat.

Pe de altă parte, ungurii au finalizat în aprilie un tronson de aproape 32 de kilometri pe ruta Szeged-Mako, iar în pre­zent doar puţin peste 20 de kilometri, între localităţile Mako şi Nădlac, îi mai despart pe vecinii din Vest de graniţa românească.

De partea estică a frontierei, în România, finalizarea Coridorului IV paneu­ropean ar putea avea loc abia peste doi ani, în condiţiile în care cea mai mare parte a contractelor de construcţie a autostrăzilor din vestul ţării au fost semnate recent. Însă deocamdată lucrările nu au fost demarate. "Suntem deja în iulie şi nu s-au făcut decât paşi timizi pe Coridorul IV paneuropean. Mai sunt 3-4 luni în care se mai poate lucra cu motoarele turate la maxim la drumuri", spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vice­pre­şedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Graniţa cu Ungaria este practic singura care ar putea face legătura, la nivel de autostrăzi, cu vestul Europei, pentru că Ungaria este conectată deja prin autostrăzile M1 şi M7 la Austria, Slovenia şi Bosnia şi Herţegovina, potrivit Allami Autopalya Kezelo, echivalentul maghiar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Celălalt tronson care ar urma să ne lege de Ungaria este Cluj-Napoca-Santăul Mare (Borş), însă şansele ca această autostradă să fie finalizată în următoarea perioadă sunt foarte mici, pentru că tronsonul face parte din autostrada Transilvania, care mo­mentan nu are nicio sursă de finanţare.

Singura porţiune care se află în prezent în execuţie este Suplacu de Barcău-Borş, cu o lungime de 64 de kilometri, însă lucrările se desfăşoară într-un ritm redus din cauza constrângerilor bugetare, astfel că nu există un grafic actualizat privind data la care vor fi finalizate lucrările, potrivit Companiei Naţio­nale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Cert este însă că până acum instituţia a plătit constructorului american Bechtel, care se ocupă de autostrada Transilvania, circa 1,2 miliarde de euro cu TVA, însă doar 52 de kilometri au fost finalizaţi.

Ungaria se apropie cu paşi rapizi de frontiera românească cu autostrăzile, dar un alt element prin care infrastructura românească se deosebeşte de cea maghiară este şi lungimea reţelei de autostrăzi. Dacă în prezent, România are doar 314 kilometri finalizaţi, Ungaria are peste 1.100 de kilometri, în condiţiile în care suprafaţa ţării reprezintă doar 40% din cea a României, potrivit Allami Autopalya Kezelo.

"Orice iniţiativă privind un parteneriat transfrontalier este un lucru bun, pentru că practic te obligă să-ţi respecţi angaja­mentele. Aştept cu plăcere şi interes ca zilele următoare să se ia anumite decizii, de dinamizare a construcţiilor pe Coridorul IV paneuropean", mai spune Niculescu-Aron.

Ungaria a mai avut un as în mânecă la capitolul autostrăzi, în condiţiile în care a folosit din plin formula parteneriatului public-privat, care în România s-a soldat cu un eşec. Astfel, în Ungaria, peste 90% din cei 156,6 kilometri daţi în folosinţă anul trecut au fost realizaţi în sistem de parteneriat public-privat, potrivit unor informaţii transmise de biroul românesc al Agenţiei de dezvoltare pentru investiţii şi comerţ din Ungaria (ITDH).

Spre exemplu, tronsonul Dunaujvaros - Szekszard (65,1 kilometri), care reprezintă cea de-a treia secţiune a autostrăzii M6, a fost finalizat într-un timp record de 20 de luni, în urma unei investiţii de 520 mil. euro. De asemenea, autostrada M6, ce numără 257 de kilometri şi leagă Budapesta de al doilea oraş ca mărime din Ungaria, Pecs, este realizată în parteneriat public-privat şi este concesionată pe o perioadă de 30 de ani de consorţiul de firme Bilfinger Berger, Porr şi Egis.