Statul nu are bani să plătească nici măcar jumătate din şomajul respinşilor la BAC

Bugetul de 22,6 mil. euro alocat în acest an de Guvern pentru plata indemnizaţiilor de şomaj pentru absolvenţii de gimanziu (cu vârstă de muncă), liceu şi facultate nu ajunge nici pentru plata a jumătate din ajutoarele de şomaj pentru cei peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au promovat bacalaureatul.

Dacă vor să intre în şomaj, absolvenţii de liceu au la dispoziţie, începând cu data de 9 iulie (când se finalizează contestaţiile la bacalaureat) o perioadă de 60 de zile pentru a-şi căuta de lucru. Dacă demonstrează prin trei adeverinţe primite de la angajatori diferiţi că au vrut să se angajeze, dar au fost refuzaţi, ei au dreptul să primească un ajutor de şomaj în cuantum de 250 de lei pe lună timp de şase luni.

În situaţia ipotetică în care numai cei 110.000 de absolvenţi de liceu care au fost declaraţi respinşi la examenul de bacalaureat se înscriu la agenţiile de ocupare pentru a primi şomaj (cu toate că şi absolvenţii de bacalaureat, dar şi cei licenţiaţi au dreptul la şomaj), statul are nevoie numai anul acesta de un buget de aproximativ 40 de milioane de euro. Din cele 22,6 milioane de euro alocate pentru ajutoarele de şomaj pentru absolvenţi, până la finele lunii mai s-au cheltuit 3,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă că au mai rămas 19,2 milioane de euro pentru şomerii absolvenţi în 2011.

Potrivit unei analize a ZF, peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şi servicii în economie de aproape un miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţiilor în educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care

l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absol­venţilor de studii superioare.

În 2010, statul a cheltuit 8,2 milioane de euro pentru plata ajutoarelor de şomaj ale celor 68.000 de absolvenţi de liceu şi facultate care nu au reuşit să se angajeze, iar numărul acestora s-a aflat în creştere în ultimii trei ani.

Economia are nevoie de oameni mai bine pregătiţi

România nu are manageri destul de bine pregătiţi, iar problemele din educaţie costă România "procente din PIB", este de părere Vasile Iuga, country manager al companiei de audit şi consultanţă Pricewater­house­Coopers (PwC).

"Regulile capitalismului spun că există o rată mare de eşec la trecerea de la prima generaţie, a celui care a construit afacerea, la generaţia a doua, a copiilor. Este vorba de o rată de eşec de 70%. Este un moment în care managerii profesionişti pot să facă diferenţa. Nu avem suficienţi manageri profesionişti. Lacunele din educaţie costă România procente din PIB", a spus ieri Iuga, citat de Mediafax. El a fost prezent la conferinţa "Cei mai mari jucători din economie", cu tema "Lecţiile crizei pentru următoarea perioadă de creştere econo­mică", organizată de Ziarul Financiar şi PwC România.

La rândul său, Mugur Isărescu, guver­natorul Băncii Naţionale, a spus că gradul redus de promovare a BAC-ului nu ţine numai de clasa politică, ci de modelele promovate de societatea românească în tranziţie, unde câştigătorii au fost "câteva cohorte de mitomani".

"Să nu credem că trecerea BAC-ului depinde numai de clasa politică, pentru că facem o eroare de fond. Trecerea BAC-ului ţine de foarte multe lucruri, de modelele pe care societatea românească le-a promovat. Copiii ăştia de la cine să înveţe? Am scos în faţă numai câteva cohorte de mitomani care nu au avut nici măcar bunul simţ să admită că au câştigat bani dintr-o întâmplare a tranziţiei", a spus Isărescu, citat de Me­diafax.

Ministrul educaţiei Daniel Funeriu a spus luni seară la TVR că o soluţie pentru a evita astfel de rezultate la bacalaureat în viitor este ca liceele "în care nu se face carte pentru a obţine un bacalaureat cu valenţele unui bacalaureat autentic" ar putea fi transformate în unităţi pentru învăţământul profesional de care România are nevoie, întrucât s-a pierdut noţiunea de meseriaş.

Absolvenţii de liceu, preferaţii firmelor care angajează la negru

Unu din cinci tineri cu vârsta de până în 24 de ani, absolvent de studii medii, lucrează fără forme legale de muncă, în timp ce numai 2,7% din absolvenţii de facultate sunt salariaţi în economia subterană, arată o cercetare realizată în cadrul unui proiect finanţat din fondurile europene pentru resurse umane câştigat de Blocul Naţional Sindical (BNS). "Acest bacalaureat a dat mai mulţi şomeri, mai mulţi tineri fără perspectivă, de aceea este nevoie urgentă de măsuri concrete pentru calificarea lor. Piaţa muncii va avea un nou val de tineri foarte vulne­rabili care vor avea nevoie urgent de consiliere, de orientare profesională, de calificare", a spus Dumitru Costin, preşedintele BNS.

În toate dezbaterile din ultima perioadă privind rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat, de numai 44,5%, s-a vorbit numai despre identificarea celor vinovaţi pentru situaţia creată. Nimeni nu a oferit o soluţie legată de integrarea celor peste 110.000 de tineri pe piaţa muncii, deşi studiile arată că absolvenţii de studii medii sunt cei care se angajează, preponderent, în economia informală.

Cu cât nivelul de educaţie scade, cu atât ponderea celor care lucrează ilegal creşte, întrucât persoanele cu nivel scăzut de educaţie sau calificare (care reprezintă 77,6% din numărul persoanelor care lucrează în economia ascunsă) sunt de 12 ori mai predispuşi să lucreze la negru decât angajaţii care au studii medii.

Studiul, coordonat de profesorii Lucian Albu şi Liviu Voinea alături de reprezen­tanţi ai Institutului Naţional de Statistică, a fost realizat în luna martie a acestui an, pe un eşantion de 9.600 de gospodării.

Cercetarea a luat în considerare două concepte, ocuparea în sectorul informal (unde lucrează 1,2 milioane de persoane care susţin că au contracte de muncă, dar contractele nu sunt înregistrate oficial) şi ocuparea informală (unde lucrează salariaţii care au un job stabil, legal, dar care desfăşoară şi activităţi "la negru" şi care este reprezentată de un număr de 2,9 milioane de persoane), care se intersectează şi rezultă un număr de 3,4 milioane de salariaţi care lucrează în economia informală.

În total, 3,4 milioane de români lucrează în economia informală, în general cei tineri sau cu vârstă peste 55 de ani cu un nivel scăzut de educaţie sau de calificare. "Trei sferturi din angajaţii care lucrează în sectorul informal declară că au contracte de muncă pe perioadă de­terminată, dar nu au dovezi prin care să ateste acest lucru. Mai mult, 80% dintre aceştia declară că întregul lor salariu este pe cartea de muncă", a spus economistul Liviu Voinea, coordonator al proiectului câştigat de BNS.

El a mai precizat că, în cazul în care aceştia ar trece în economia formală, la bugetul de stat s-ar colecta o sumă echivalentă cu 6% din PIB (circa 7,8 mld. euro) din impozitele pe venit şi contribuţiile sociale aferente salariilor.

În ceea ce priveşte structura salariaţilor care lucrează în sectorul informal, adică acei 1,2 milioane de români care lucrează, dar fără niciun fel de forme legale, studiul relevă faptul că peste 750.000 de absolvenţi de liceu (62,8% din totalul salariaţilor din sectorul informal) lucrează la negru, în timp ce numai 222.000 de absolvenţi de facultate lucrează la negru (18,5%), restul fiind absolvenţii cu un nivel scăzut al educaţiei (18,7%).

Dacă toţi angajaţii din economia informală s-ar angaja cu forme legale de muncă, atunci rata ocupării - raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal - ar creşte de la 58%, cât e în prezent, la 75%, acesta fiind pragul impus de Strategia Europa 2020. Un scenariu mai realist, în care numai 20% din salariaţii la negru ar trece în economia formală, arată că rata de ocupare ar creşte până la 63% (aproape de media europeană, de 66%) şi ar aduce la buget un venit suplimentar de 1,2% din PIB din taxele şi impozitele aferente salariilor.

Ce prevede legea şomajului pentru absolvenţii de liceu

• Absolvenţii de liceu (cu diplomă de absolvire a liceului sau cu diplomă de bacalaureat) pot primi indemnizaţie de şomaj dacă s-au înscris la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire.

• Pentru a primi ajutor de şomaj, aceştia trebuie să demonstreze, prin adeverinţe primite de la trei angajatori, că au solicitat un loc de muncă şi că au fost refuzaţi.

• Absolvenţii de liceu pot primi indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de şase luni, în cuantum de 250 de lei pe lună.

• Nu primesc indemnizaţie de şomaj absolvenţii de bacalaureat care s-au înscris la o facultate.

Sursa: Ministerul Muncii, Legea 76/2002