Noul ministru al Muncii contestă studiul care spune că 3,4 milioane de români lucrează la negru

Sebastian Lăzăroiu, ministrul Muncii, spune că un studiu dat ieri publicităţii de către Blocul Naţional Sindical (BNS) care relevă faptul că, în prezent, 3,4 milioane de români lucrează în economia informală, nu reflectă situaţia actuală din România.

"Studiul realizat de BNS este profund orientat politic şi inconsistent din punct de vedere ştiinţific. Numărul persoanelor prezentate ca <lucrând la negru>, de 3,4 milioane, este o manipulare metodologică. Au fost consideraţi ca muncind la

negru şi persoanele din gospodării de subzistenţă, adică oameni din mediul rural care cultivă pentru propriul consum. După toate standardele internaţionale, aceştia nu pot fi incluşi în <munca la negru>, dacă nu vând mai mult de 50% din

producţia din gospodărie", a spus Lăzăroiu, într-un punct de vedere transmis către presă.

Cercetarea prezentată ieri de reprezentanţii BNS arată că cel puţin 3,4 milioane de români lucrează în economia informală, în general cei tineri sau cu vârstă peste 55 de ani cu un nivel scăzut de educaţie sau de calificare. La realizarea studiului s-au luat în considerare două concepte, ocuparea în sectorul informal (unde lucrează 1,2 milioane de persoane care susţin că au contracte de muncă, dar contractele nu sunt înregistrate oficial) şi ocuparea informală (unde lucrează salariaţii care au un job stabil, legal, dar care desfăşoară şi activităţi "la negru" şi care este reprezentată de un număr de 2,9 milioane de persoane), care se intersectează şi rezultă un număr de 3,4 milioane de salariaţi care lucrează în economia informală.

"Dacă autorii studiului ar fi dat dovadă de o minimă onestitate ştiinţifică ar fi constatat că înainte de criză (2008) în sectorul informal non-agricol erau implicate între 1-1,1 milioane persoane, iar în perioada în care a fost realizat studiul 832 mii de persoane. Aşadar, vorbim de o contracţie a sectorului informal pe timpul crizei, lucru firesc având în vedere că pe timp de recesiune nu doar sectorul formal scade, ci şi cel informal", a mai spus Lăzăroiu.

Studiul a fost realizat în luna martie, în cadul unui proiect finanţat din fondurile europene pentru resurse umane câştigat de BNS şi a fost coordonat de profesorii Lucian Albu şi Liviu Voinea alături de reprezentanţi ai Institutului Naţional de Statistică. Printre autorii studiului realizat pe un eşantion de 9.600 de gospodării s-a aflat şi profesorul Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Mă surprinde că preşedintele INS îşi pune numele pe un asemenea studiu aşa-zis

ştiinţific. Finanţarea acestui studiu din bani europeni confirmă faptul că

trebuie ridicate standardele proiectelor finanţate din fonduri europene", a mai adăugat Lăzăroiu. El a precizat că actualul Cod al muncii, intrat în vigoare la data de 1 mai, a scos la suprafaţă aproape 600.000 de noi contracte de muncă. Reprezentanţii BNS spuneau ieri că multe dintre aceste contracte ar fi reînregistrări ale contractelor vechi.

Proiectul din care face parte studiul lansat de BNS beneficiază de o finanţare de aproximativ 3,3 milioane de euro din fondurile europene pentru resurse umane.