Oprescu s-a trezit pe cap cu o „bombă“ de 165 mil. euro, în scandalul Constanda - parcul Bordei

Primăria Capitalei a pierdut ieri cel mai mare litigiu al unei instituţii publice din România, în care sunt în joc 165 de milioane de euro, echivalentul a 15% din bugetul Bucureştiului, bani care ar trebui plătiţi omului de afaceri Costică Constanda din cauza nerespectării unui acord din 2008 privind un schimb de terenuri între un lot din parcul Bordei, aflat în domeniul public, şi Satul Francez, ambele aflate în nordul Capitalei, în zona lacului Herăstrău.

Cum aceşti coeficienţi nu au fost aprobaţi la circa doi ani de la semnarea contractului, motiv pentru care Constanda a pierdut ocazia de a vinde o parte din Satul Francez grupului elen Raptis Kavouras, omul de afaceri s-a întors împotriva pri­mă­riei, cu scopul de a da înapoi terenul din Sa­tul Francez, iar primăria să plătească echi­valentul valoric al terenului din parcul Bor­dei, pe care nu îl mai poate primi "în natură" deoarece a intrat în domeniul public.

După un proces care a durat mai puţin de 16 luni, în care Constanda şi-a asigurat serviciile a trei avocaţi de calibru în apărarea sa - Valeriu Stoica, Gheorghe Florea şi Traian Briciu - Tribunalul Bucureşti a decis să oblige "pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, la plata către reclamantă a următoarelor sume": 109 mil. euro, contravaloarea terenului din parcul Bordei (3.800 de euro/metrul pătrat), 6,4 milioane de euro reprezentând valoarea construcţiilor aparţinând Satului Francez, achitate de către Constanda după schimbul iniţial, 29,7 milioane de euro - despăgubiri conform contractului de schimb şi 79,4 mil. lei (19 mil. euro) reprezentând dobânda legală aferentă sumelor indicate anterior.

Per total, Constanda ar trebui să primească 165 de milioane de euro din bugetul Primăriei, astfel că fiecare bucureştean ar trebui să contribuie la această despăgubire cu circa 80 de euro.

Decizia nu este deocamdată finală. "Împotriva acestei sentinţe, Primăria Municipiului Bucureşti va exercita calea de atac a apelului. Precizăm că în momentul de faţă sentinţa nu este executorie, deci suma nu poate fi cerută şi executată silit, calea de atac a apelului suspendând executarea", a venit ieri răspunsul din Primăria Capitalei.

Totodată, Oprescu a ţinut să precizeze că în 2009 a propus de trei ori către Consiliul General al Municipiului Bucureşti apro­barea PUZ-ului din Satul Francez, fără rezultat, consilierii aprobând planul de urbanism doar la sfârşitul anului 2010, când Constanda era deja în instanţă cerându-şi banii. În aceste condiţii, Oprescu i-a chemat în garanţie pe consilieri în cadrul acestui proces, astfel că şi ei pot fi traşi la răspundere în cazul în care primăria va fi nevoită să îi plătească lui Constanda despăgubiri.

"Având în vedere caracterul devolutiv al căii de atac a apelului, considerăm că instanţele judecătoreşti, reanalizând mijloacele de probă solicitate de părţi, ar putea schimba în tot hotărârea atacată în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor Maria şi Costică Constanda", consideră reprezentanţii primăriei.

Dar cum a ajuns Constanda un personaj atât de mediatizat în ultimii ani?

Constanda a intrat în urmă cu şapte ani în proprietatea unui lot de trei hectare din Parcul Bordei din Bucureşti, teren retrocedat de către preşedintele Băsescu pe vremea când era primar al Capitalei din partea PD-L, în contul unor drepturi litigioase pe care omul de afaceri le cumpărase de la Dumitru Tudor şi Eugen Lincaru, care la rândul lor cum­păraseră drepturile de la moştenitorii parcului Bordei.

Constanda a plătit câteva sute de mii de euro pe acest teren, dar s-a lovit de refuzul Consiliului General de a-i aproba Planul Urbanistic Zonal propus pentru parcul Bordei, motiv pentru care s-a adresat instanţei care obliga Consiliul să îi aprobe PUZ-ul lui Constanda şi să îi acorde şi daune de 17 mil. euro.

Acest lucru nu mai era posibil, întrucât o ordonanţă emisă de Guvernul Tăriceanu interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, astfel că în mandatul de primar al lui Adriean Videanu, membru marcant al PD-L, Cons­tanda a primit la schimb pentru lotul din parcul Bordei o parcelă de 2,8 hectare din Satul Francez.

La scurt timp, el a vândut 1,6 ha din acest lot către compania elenă Raptis Kavouras pentru un preţ negociat de 68 de milioane de euro (4.200 de euro/metrul pătrat), cu condiţia ca pentru acest teren să fie obţinut un PUZ având un CUT de 3,5 şi procent de utilizare a terenului (POT) de 60%.

După venirea crizei, deşi plătiseră un avans de 35 de milioane de euro pentru acest teren, grecii au decis să iasă din afacere şi au profitat de faptul că PUZ-ul promis în contract nu a fost obţinut de Constanda de la primărie.

Tribunalul Bucureşti a decis să oblige "pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, la plata către reclamantă a următoarelor sume": 109 mil. euro, contravaloarea terenului din parcul Bordei (3.800 de euro/metrul pătrat), 6,4 milioane de euro reprezentând valoarea construcţiilor aparţinând Satului Francez, achitate de către Constanda după schimbul iniţial, 29,7 milioane de euro - despăgubiri conform contractului de schimb şi 79,4 mil. lei (19 mil. euro) reprezentând dobânda legală aferentă sumelor indicate anterior.

Cronologia scandalului Satul Francez

• Prin deciziile 1.324 şi 1.325 din 2003 ale primarului Traian Băsescu, Tudor Dumitru şi Lincaru Eugen au fost împroprietăriţi cu parcul Bordei, în schimbul terenului pe care aceştia îl revendicaseră în Satul Francez; soţii Constanda au cumpărat ulterior parcul Bordei de la Tudor Dumitru şi Lincaru Eugen;

• Soţii Constanda au solicitat Consiliului General al Municipiului Bucureşti emiterea unui Plan Urbanistic Zonal care să le permită construirea în parc a unui complex rezidenţial. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a refuzat, motivând că Planul Urbanistic General prevede destinaţia de spaţiu verde, cu posibilitatea de construire pe maximum 15% din suprafaţa parcului şi numai în scopul păstrării destinaţiei de parc;

• Soţii Constanda s-au adresat instanţei, afirmând că refuzul Consiliului General de a aprobă Planul Urbanistic Zonal le afectează dreptul la proprietate. Consiliul General s-a apărat spunând că este de competenţa sa să decidă păstrarea destinaţiei de parc prevăzută de Planul Urbanistic General. Printr-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti, confirmată de decizia 1.146 din 21 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a fost obligat să aprobe Planul Urbanistic Zonal şi să plătească daune de 17 mil. euro;

• Prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2007, emisă de Guvernul Tăriceanu pe 17 octombrie 2007 şi publicată în Monitorul Oficial din 22 octombrie 2007, se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, inclusiv private. Astfel, ordonanţa ar fi împiedicat punerea în aplicare a deciziei Curţii de Apel Bucureşti, parcul Bordei ar fi rămas parc, iar Primăria ar fi trebuit să plătească penalităţile de 17 milioane euro;
  

• În 3 octombrie 2007 însă, între municipalitate şi soţii Constanda s-a semnat un acord prin care municipalitatea primea parcul Bordei în schimbul Satului Francez. Municipalitatea se obliga să acorde soţilor Constanda anumiţi coeficienţi urbanistici în Satul Francez (CUT 3,5, înălţime maximă P+5 - 21 m), iar soţii Constanda renunţau la daunele de 17 milioane euro. Înţelegerea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 270 din 3 octombrie 2007 şi precizată în Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 5 din 17 ianuarie 2008;

• Soţii Constanda au propus Consiliului General un Plan Urbanistic Zonal pentru Satul Francez cu CUT de 3,5, dar cu o înălţime mai mare, 28 metri, motiv pentru care Planul Urbanistic Zonal a fost respins în două şedinţe. La o a treia, pe 30 septembrie 2009, proiectul nu a fost discutat din lipsă de cvorum. 30 septembrie 2009 era ultima dată la care Planul Urbanistic Zonal putea fi aprobat de Consiliul General, după acea dată intrând în vigoare modificarea Legii urbanismului 350/2001 prin OG 27/2008. După această dată, CUT-ul pentru Satul Francez putea fi cel mult 2,4;

• Pe 20 ianuarie 2010 soţii Constanda s-au adresat Tribunalului Bucureşti prin dosarul 2008/3/2010, reclamând că municipalitatea nu şi-a respectat contractul aprobat prin Hotărârea 5/2008. Ei solicitau anularea contractului şi repunerea în situaţia iniţială (adică proprietatea parcului Bordei să revină soţilor Constanda, iar Satul Francez municipalităţii). Întrucât parcul Bordei a intrat între timp în domeniul public, ei solicitau despăgubiri conform valorii de piaţă a acestuia în 2008. Soţii Constanda solicitau municipalităţii suma de 200 de milioane de euro, calculată din suma iniţială de 17 milioane euro plus dobânzi;

• Prin Hotărârea 350 din 17 decembrie 2010, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat Planul Urbanistic Zonal solicitat de soţii Constanda pentru Satul Francez;

• Prin decizia pronunţată pe 6 iulie 2011 în dosarul 2008/3/2010, Tribunalul Bucureşti a acordat soţilor Constanda despăgubiri de aproximativ 165 de milioane euro. Decizia va fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.
  Surse: Mediafax, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.ro
  
  

Avocaţii lui Constanda pot câştiga milioane de euro din acest litigiu

Valeriu Stoica, Gheorghe Florea şi Traian Briciu constituie tripleta cu care Constanda şi-a cerut banii pe Satul Francez de la Primăria Capitalei, avocaţi cu experienţă îndelungată în litigii, care pot încasa un onorariu de ordinul milioanelor de euro din acest litigiu, în cazul în care decizia va deveni definivă şi irevocabilă.

De regulă, în litigii de acest gen, avocaţii lucrează pe onorarii de succes, reprezentând procente din valoarea sumelor încasate de către client. Valeriu Stoica, fondatorul casei de avocatură Stoica & Asociaţii şi fost vicepreşedinte al partidului de guvernământ PD-L, a intrat recent de partea lui Constanda în acest proces, omul de afaceri fiind un client mai vechi al fostului ministru de justiţie.

Pe de altă parte, primăria a fost apărată în acest proces de către avocatul Daniel Ştefănică, partener în cadrul firmei bpv Grigorescu Ştefănică, în timp ce consilierii primăriei au fost reprezentaţi de avocatul George Stancov. Pe de altă parte, în acest litigiu au fost implicate, în calitate de intervenienţi, şi Raptis Kavouras (care trebuia să cumpere un lot din Satul Francez) şi Piraeus Bank (finanţatorul achiziţiei), cele două părţi fiind reprezentate de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, respectiv Zamfirescu Racoţi Predoiu.