Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat

Autor: Adelina Mihai 07.07.2011

Absolvenţii de liceu din cele şase oraşe din nord-estul ţării (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), unde raportul PIB per capita este cel mai scăzut din România, de 3.358 de euro/locuitor, au avut cea mai mare rată medie de promovabilitate la bacalaureat: 49,38%. La polul opus sunt cei care au susţinut bacalaureatul în cele mai bogate regiuni, în Bucu­reşti-Ilfov şi în vestul ţării, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de 13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro şi unde rata de absolvire a bacalau­reatului a fost de 33%. Explicaţia?

"Cei săraci vor să iasă din sărăcie, iar învăţatul şi obţinerea unor note bune este singura lor şansă de a pleca din locurile în care sunt, de a se înscrie la o facultate bună şi de a obţine un job mai bine plătit. Ei învaţă cu mai multă seriozitate, poate şi pentru că nu au alte activităţi sau «tentaţii»", este de părere Paloma Petrescu, fost secretar de stat pentru învăţământul preuni­versitar în Ministerul Educaţiei.

Elevii au avut cea mai slabă per­formanţă din istoria învăţămân­tului, în­trucât rata de promovabilitate în sesiu­nea de vară a examenului de ba­calaureat a fost de numai 44,5%, iar peste 110.000 de absolvenţi de liceu au fost declaraţi respinşi în urma susţi­nerii examenelor.

Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat

În cele mai sărace judeţe din ţară - Vaslui şi Botoşani - unde rata şoma­jului este încă destul de mare pentru că investitorii străini au refuzat să vină deoarece nu au infrastructură şi piaţă de desfacere spre Vest, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost cu 10 şi chiar 20% mai mare decât cea obţinută de elevii din judeţul Ilfov. În Vaslui, salariul mediu lunar era de numai 996 de lei în luna martie, în timp ce în Bucureşti salariul mediu net a fost de 2.217 lei/lună, de peste două ori mai mare, în aceeaşi perioadă.

Pe de altă parte, este posibil ca aceste rezultate să fie influenţate şi de faptul că în unele judeţe - Suceava, Har­ghita sau Constanţa - nu au fost mon­tate (sau nu atât de multe ca în alte judeţe) camerele video prin care s-a realizat supravegherea examenului.

"Ar trebui să se facă o analiză temeinică a rezultatelor la bacalaureat raportate la situaţia şcolară din liceu a elevilor. În perioada 2004 - 2005 s-a făcut o astfel de analiză, şi au fost situaţii în care elevi care au obţinut la proba de limbă română note de 8 sau chiar 9, au avut medii la limba română în liceu de 6. Este nevoie şi de o analiză şi din perspectiva obiectivelor pe care le are examenul de bacalaureat, pentru că ceea ce se învaţă nu corespunde cu ceea ce se evaluează: elevii învaţă comentarii despre operele lui Creangă şi Caragiale şi sunt evaluaţi la compe­tenţele de comunicare", a adăugat Petrescu, actualmente senior consul­tant în cadrul firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light.

La nivel european, se discută în prezent la elaborarea unor politici adaptate pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte reducerea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, bazate pe cauzele care au declanşat abandonul şcolar în fiecare ţară.

Dacă guvernele au fost sfătuite de Comisia Europeană să găsească soluţii de recalificare pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu, în toate dezbaterile din România din ultima perioadă pe tema bacalau­reatului nu s-a vorbit despre oferirea unei soluţii alternative pentru cei peste 110.000 de tineri care nu au reuşit să promoveze examenul.

"Deşi în România rata pă­răsirii timpurii a elevilor a scă­zut în perioada 2000 - 2008, aceasta a crescut constant în anii ur­mători şi a ajuns în 2010 la 18,4%, sub media europeană de 14,1%. Cifre­le au fost mai mici în 2010 decât au fost în 2006, de aceea este impor­tant ca Gu­­vernul român să adopte o strategie prin care să inverseze această tendinţă. Co­misia recomandă Româ­niei să ur­meze politicile europene pentru a re­duce părăsirea timpurie a şcolii", a declarat Dennis Abbott, pur­tător de cuvânt al comi­sarului eu­ro­pean pentru educaţie, cul­tură, multi­lingvism şi tineret An­droulla Vassiliou.

Potrivit unei analize a ZF, peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o ge­neraţie care producea şi consuma bu­nuri şi servicii în economie de aproape 1 mld. euro, aceasta fiind valoarea cu­mu­lată a investiţiilor în educaţie, a con­su­mului de bunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a impozitelor plă­tite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absol­venţilor de studii su­perioare. Şi Vasile Iuga, country ma­nager al companiei PwC, a spus că lacunele din educaţie costă România procente din PIB.