Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat
Absolvenţii de liceu din cele şase oraşe din nord-estul ţării (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), unde raportul PIB per capita este cel mai scăzut din România, de 3.358 de euro/locuitor, au avut cea mai mare rată medie de promovabilitate la bacalaureat: 49,38%. La polul opus sunt cei care au susţinut bacalaureatul în cele mai bogate regiuni, în Bucureşti-Ilfov şi în vestul ţării, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de 13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro şi unde rata de absolvire a bacalaureatului a fost de 33%. Explicaţia?
Elevii au avut cea mai slabă performanţă din istoria învăţământului, întrucât rata de promovabilitate în sesiunea de vară a examenului de bacalaureat a fost de numai 44,5%, iar peste 110.000 de absolvenţi de liceu au fost declaraţi respinşi în urma susţinerii examenelor.
Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat
În cele mai sărace judeţe din ţară - Vaslui şi Botoşani - unde rata şomajului este încă destul de mare pentru că investitorii străini au refuzat să vină deoarece nu au infrastructură şi piaţă de desfacere spre Vest, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost cu 10 şi chiar 20% mai mare decât cea obţinută de elevii din judeţul Ilfov. În Vaslui, salariul mediu lunar era de numai 996 de lei în luna martie, în timp ce în Bucureşti salariul mediu net a fost de 2.217 lei/lună, de peste două ori mai mare, în aceeaşi perioadă.
Pe de altă parte, este posibil ca aceste rezultate să fie influenţate şi de faptul că în unele judeţe - Suceava, Harghita sau Constanţa - nu au fost montate (sau nu atât de multe ca în alte judeţe) camerele video prin care s-a realizat supravegherea examenului.
"Ar trebui să se facă o analiză temeinică a rezultatelor la bacalaureat raportate la situaţia şcolară din liceu a elevilor. În perioada 2004 - 2005 s-a făcut o astfel de analiză, şi au fost situaţii în care elevi care au obţinut la proba de limbă română note de 8 sau chiar 9, au avut medii la limba română în liceu de 6. Este nevoie şi de o analiză şi din perspectiva obiectivelor pe care le are examenul de bacalaureat, pentru că ceea ce se învaţă nu corespunde cu ceea ce se evaluează: elevii învaţă comentarii despre operele lui Creangă şi Caragiale şi sunt evaluaţi la competenţele de comunicare", a adăugat Petrescu, actualmente senior consultant în cadrul firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light.
La nivel european, se discută în prezent la elaborarea unor politici adaptate pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte reducerea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, bazate pe cauzele care au declanşat abandonul şcolar în fiecare ţară.
Dacă guvernele au fost sfătuite de Comisia Europeană să găsească soluţii de recalificare pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu, în toate dezbaterile din România din ultima perioadă pe tema bacalaureatului nu s-a vorbit despre oferirea unei soluţii alternative pentru cei peste 110.000 de tineri care nu au reuşit să promoveze examenul.
"Deşi în România rata părăsirii timpurii a elevilor a scăzut în perioada 2000 - 2008, aceasta a crescut constant în anii următori şi a ajuns în 2010 la 18,4%, sub media europeană de 14,1%. Cifrele au fost mai mici în 2010 decât au fost în 2006, de aceea este important ca Guvernul român să adopte o strategie prin care să inverseze această tendinţă. Comisia recomandă României să urmeze politicile europene pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii", a declarat Dennis Abbott, purtător de cuvânt al comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou.
Potrivit unei analize a ZF, peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şi servicii în economie de aproape 1 mld. euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţiilor în educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare. Şi Vasile Iuga, country manager al companiei PwC, a spus că lacunele din educaţie costă România procente din PIB.