Italia şi Spania, ţări prea mari pentru a putea fi salvate, sunt băgate în corzi de investitori. Totul a pornit de la o declaraţie

Criza datoriilor din zona euro a intrat într-o nouă fază, îndreptându-se către două dintre cele mai mari economii ale Europei, Italia şi Spania. Noul puseu a fost declanşat de neli­niştea investitorilor puşi în faţa unor dovezi ale lipsei de unitate în cadrul guvernului italian într-un moment critic pentru finanţele statului şi viitorul zonei euro, care trebuie să salveze din nou de la faliment Grecia.

Panica de pe pieţe a împins la niveluri record randa­mentele obligaţiunilor guvernamentale italiene şi spaniole, evoluţia acestora încadrându-se în modelul urmat de titlurile Greciei, Portugaliei şi Irlandei înainte ca statele să fie nevoite să apeleze la ajutorul UE şi FMI, scrie The Telegraph.

Pentru Italia, creşterea costului de finanţare intervine într-un moment în care guvernul trebuie să acopere datorii de 70 de miliarde euro numai în august şi septembrie. Având în vedere că Italia este al treilea mare debitor din lume, cu un grad de îndatorare echivalent cu 120% din PIB, povara dobânzilor pentru datoriile de 1.840 miliarde euro se va simţi profund.

Berlusconi dă foc Romei

Premierul italian Silvio Berlusconi nu-şi putea alege un moment mai periculos pentru a lovi în propriul ministru de finanţe, Giulio Tremonti, respectat pentru modul în care a condus economia în timpul crizei financiare, potrivit The New York Times. "Nu este un jucător de echipă şi crede că este un geniu în timp ce toată lumea este cretină", a spus Berlusconi făcând referire la Tremonti, care se împotriveşte unor reduceri de taxe propuse de premier şi insistă pe austeritate pentru consolidarea finanţelor. Dacă Tremonti va deveni o victimă politică, Italia ar putea fi măturată de criza datoriilor.

Implicaţiile îngenuncherii Italiei şi Spaniei ar fi imense. Italia are a treia economie ca mărime din zona euro, iar Spania pe cea de-a patra. De altfel, economia italiană este mai mare decât cele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei la un loc. Dacă pieţele împing costurile de finanţare ale celor două state la niveluri nesustenabile, ar putea fi pusă în pericol întreaga uniune monetară.

Chiar şi fără problema Italiei pe masă, oficialii europeni, care s-au întâlnit ieri pentru a discuta pe tema crizei datoriilor, au mult de muncă în următoarele zile, deoarece se pare că s-au împotmolit cu discuţiile despre modul în care ar trebui inclus sectorul privat în a doua salvare a Greciei.

Nemţii sunt în centrul oricărei salvări

Odată cu căderea Italiei sau Spaniei, Germania, cea mai puternică forţă economică europeană, va trebui să admită că sistemul euro are grave probleme structurale şi să cumpere sau cel puţin să ofere garanţii pentru datoriile italiene şi spa­niole pentru a salva zona euro sau să accepte destrămarea uniu­nii monetare, ceea ce va păta politica externă a Ber­linului.

Obligaţiunile italiene şi spaniole s-au prăbuşit luni, spread-ul (diferenţa) faţă de titlurile germane, considerate sigure, atingând cele mai ridicate niveluri de după intro­du­cerea euro. Randamentele obligaţiunilor italiene şi spaniole pe zece ani s-au situat la 5,4%, respectiv 5,8%.

Tensiunile s-au resimţit şi pe burse, unde indicele FTSE al Bursei de la Londra scăzuse la jumătatea şedinţei de tranzacţionare cu 0,87%, în timp ce bursele din Franţa şi Germania, ţări ale căror bănci au cele mai mari expuneri faţă de Spania şi Italia, au pierdut 2,15%, respectiv 1,48%. Euro s-a depreciat cu mai mult de 1%, până la 1,4117 dolari.

Mai mulţi bani pentru fondul de urgenţă

Europa nu are în prezent puterea financiară de a salva Italia sau Spania prin aceleaşi metode aplicate în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei.

De aceea, BCE încearcă să obţină de la oficialii europeni dublarea la 1.500 de miliarde euro a resurselor Fondului Euro­pean pentru Stabilitate Financiară (FESF) - stabilit pentru ajutarea statelor cu probleme din zona euro - pentru a se include şi salvarea Italiei.

Publicaţia Die Welt menţionează că băncile centrale nu mai vor să cumpere obligaţiuni suverane şi insistă ca achiziţiile să fie făcute de FESF.

Având în vedere că oficiali ai BCE au propus anterior dublarea resurselor fondului pentru a amortiza şocurile unei posibile restructurări a datoriilor elene, se poate trage con­cluzia că cele 1.500 miliarde euro nu vor fi suficiente pentru ajutarea Italiei. Financial Times scrie că liderii europeni sunt pregătiţi să accepte un default parţial al Greciei.

Grecia ar putea avea nevoie de până la 15 ani pentru a-şi rezolva problema datoriilor

Grecia va avea nevoie de mult mai mult timp decât cred mulţi europeni pentru a-şi rezolva problema datoriilor, fiind necesară o soluţie care să acopere următorii 10-15 ani, a declarat preşedintele Germaniei Christian Wulff (foto), citat de agenţia de presă Thomson Reuters.

"Nu poate fi ceva care va rezista trei luni, ci ceva care va oferi soluţii pentru următorii 10-15 ani. Iar Grecia va avea nevoie de mult mai mult timp decât se crede în Europa", a spus Wulff. El a adăugat că băncile şi agenţiile de rating ar trebui trase mai mult la răspundere pentru rolul jucat în criză.

Fondurile americane de investiţii pariază împotriva Italiei

Fondurile de hedging din SUA fac pariuri substanţiale împotriva datoriilor guvernamentale italiene, majorând poziţiile "short" pe obligaţiuni (vânzarea unor active pe care nu le deţin şi achiziţia acestora ulterior, mizându-se pe o scădere a preţului), scrie Financial Times. Fondurile au majorat poziţiile "short" pe obligaţiunile italiene în ultima lună mizând pe faptul că îngrijorările investitorilor legate de criza datoriilor din zona euro se vor extinde de la periferia uniunii monetare şi vor cuprinde Italia.

Italia ia măsuri pentru limitarea speculaţiilor

Autoritatea italiană de supraveghere a pieţelor de capital a obligat investitorii să anunţe poziţiile "short", în încercarea de a reduce speculaţiile şi volatilitatea după vânzarea masivă de acţiuni bancare şi de obligaţiuni guvernamentale din ultima şedinţă a săptămânii trecute, scrie Financial Times. Bursa italiană a pierdut peste 7% în valoare săptămâna trecută.

Guvernul elen a desemnat un bancher drept şef al agenţiei de privatizare

Guvernul elen l-a desemnat pe directorul general al Eurobank Equities, Costas Mitropoulos, drept şef al agenţiei de privatizare care va vinde active şi proprietăţi ale statului în valoare de zeci de miliarde de euro pentru a reduce datoria publică. Ministrul finanţelor Evangelos Venizelos l-a propus totodată pe Yannis Koukiadis, profesor de drept, fost ministru şi parlamentar european, drept preşedinte al Consiliului de Administraţie al agenţiei. (Vlad Popescu)