Orange şi Vodafone află curând cât au de plătit pentru prelungirea licenţelor GSM

Autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM) este foarte aproape de momentul în care va lua o decizie în privinţa condiţiilor în care va reînnoi licenţele GSM ale operatorilor Orange şi Vodafone şi a strategiei de administrare a spectrului radio până în anul 2020, a declarat Cătălin Marinescu, preşe­dintele ANCOM.

Licenţele de telefonie mobilă GSM ale Orange şi Vodafone, pe care cele două companii le-au câştigat în anul 1996 plătind fiecare câte 75 de milioane de dolari, expiră în decembrie 2011 - iar statul şi operatorii ar fi trebuit să ajungă încă de anul trecut la un acord în ceea ce priveşte termenii reînnoirii. Însă discuţiile au trenat, iar acum "problema" va fi rezolvată pe ultima sută de metri, în paralel cu stabilirea strategiei pentru următorii nouă ani, a spus Marinescu.

"Săptămâna aceasta vom porni o nouă consultare, aceea asupra condiţiilor economice şi administrative de prelungire a licenţelor GSM. După ce am liberalizat banda de 900 MHz pentru furnizarea serviciilor 3G anul trecut, în paralel am elaborat şi un studiu privitor la impactul asupra compe­tiţiei asupra acestei liberalizări datorită faptului că doar trei operatori (Orange, Vodafone şi Cosmote - n. red.) deţineau licenţe în banda de 900. Am finalizat şi acest studiu, veţi vedea elemente din studiu din chestionarul pe care îl vom lansa în această săptămână pe consultarea publică privind prelungirea licenţelor. Luna viitoare, după feedbackul de la acest chestionar, vom prezenta strategia privind utilizarea tuturor benzilor şi de 800 MHZ, şi de 2.600 şi 900, 1.800 şi 2.100 MHz până în 2020. Încercăm să dăm o perspectivă industriei despre ce doreşte administraţia în acest domeniu şi încercând să o stimuleze să investească în dezvoltarea reţelelor de bandă largă. Sperăm ca anul viitor să putem organiza şi procesele de atribuire a licenţelor pentru aceste benzi", a spus Marinescu în cadrul unei conferinţe organizate de Finmedia.

În urmă cu un an, foştii preşedinţi ai arbitrului telecom Ion Smeeianu, Dan Georgescu şi Liviu Nistoran declarau pentru ZF că statul ar trebui să ceară de la operatori o taxă cuprinsă între 1 şi 28 milioane de euro pentru prelungirea licenţelor. Prelungirea nu poate fi gratis, au spus foştii şefi ai arbitrului telecom.

Marinescu nu a oferit alte detalii, dar a adăugat că strategia privind spectrul radio este foarte importantă pentru România în condiţiile în care reţelele fixe acoperă în mică măsură mediul rural şi astfel reţelele mobile reprezintă o soluţie de acces la serviciile de date.

Şeful ANCOM a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe la care au participat şi comisarul european pentru agenda digitală Neelie Kroes, preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu şi ministrul comunicaţiilor Valerian Vreme. Oficialii menţionaţi au abordat planurile României în ceea ce priveşte creşterea accesului la internet şi concurenţa de pe piaţă.

Comisarul european Neelie Kroes a declarat că "este inacceptabil" ca în România aproximativ o jumătate din populaţie să nu fi accesat niciodată serviciile de internet.

Kroes a mai spus că "românii nu pierd doar oportunităţi, pierd şanse" pentru că nu au acces la internet şi a cerut autorităţilor de la Bucureşti să pună în aplicare strategiile anunţate. "Când mă uit la datele privind persoanele care nu au utilizat niciodată internetul, 26% din cetăţenii UE se află în această situaţie. Ţinta mea este ca în doi ani de zile să reducem aceste procente până la 15-16%", a spus Kroes.

Potrivit datelor publicate anterior de Comisia Europeană, 58% din români nu au utilizat niciodată internetul, în timp ce un sondaj realizat de Gallup pentru arbitrul telecom din România în martie 2010 arăta că 56% din gospodării nu au acces la net. Acelaşi studiu al Gallup arăta că 47% din respondenţii la studiu nu au folosit niciodată internetul.

Ministrul comunicaţiilor Valerian Vreme a afirmat că în cursul acestui an instituţia va propune o strategie naţională de informatizare pentru anii 2012-2020, având ca model obiectivele propuse de Agenda Digitală a CE, mai arată sursa citată.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), a declarat în cadrul evenimentului că instituţia este "mulţumită de modul cum funcţionează piaţa de comunicaţii în România" însă aceasta rămâne "predispusă la comportamente anticoncurenţiale".

"Piaţa telecom este una dintre pieţele di­namice, cu mulţi actori, preţurile sunt relativ reduse faţă de restul Europei, sunt o serie de semne bune. În acelaşi timp ea este predispusă la comportamente anticoncurenţiale (…) şi atunci pot să apară semne de întrebare în ceea ce priveşte funcţionarea pieţei. De aceea şi vedeţi numărul mare de investigaţii de pe această piaţă: nu în­seam­nă că ea funcţionează mai prost decât altele, ci pur şi simplu natura ei economică o predispune la suspiciuni", a declarat Chiriţoiu.