Fiecare 16 agricultori români împart câte un tractor. În Polonia raportul este doi la unu

Astfel, fiecare tractor din Polonia acoperă o suprafaţă de circa zece hectare, în timp ce în România fiecare tractor funcţional este responsabil de o suprafaţă de cinci ori mai mare. În plus, cu toate că atât în România, cât şi în Polonia în agricultură lucrează mai mult de două milioane de oameni, pe piaţa locală există un tractor la 16 agricultori, în timp ce în Polonia raportul este de opt ori mai mic, respectiv un tractor la doi agricultori.

Impactul mecanizării agriculturii din Polonia este vizibil în condiţiile în care producţiile sunt şi de două ori mai mari decât în România. Spre exemplu, fermierii po­lonezi au recoltat anul trecut circa 9,2 milioane de tone de grâu, în timp ce producţia românească s-a cifrat la 5,7 milioane de tone. În plus, Polonia are producţii su­pe­rioare şi în cazul rapiţei sau al ovăzului, 3,6 milioane de tone, respectiv 2,1 milioane de tone - faţă de 1,2 mi­li­­oane de tone în România, respectiv 0,9 milioane de tone.

Datele arată că produsele agricole româneşti intră în competiţie pe pieţele internaţionale cu cele din Olanda, Germania, Polonia sau Spania, însă mulţi dintre agricultori continuă să îşi lucreze pământurile fără utilaje agricole.

Ioan Niculae, preşedinte al Interagro, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, spunea în urmă cu un an că agricultura nu se face cu calul sau măgarul şi că obiectivul autorităţilor ar trebui să fie tranziţia către agricultura industrială.

Situaţia parcului de tractoare de pe piaţa locală ar putea fi şi mai gravă având în vedere că datele Ministerului de Interne arată că anul trecut se aflau în evidenţe circa 50.000 de tractoare, în timp ce ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) ridică numărul total al tractoarelor funcţio­nale în 2009 la 175.000 de unităţi. Reprezentanţii celor două instituţii nu au oferit explicaţii privind aceste diferenţe.

"Diferenţele apar pentru că multe tractoare nu au acte. Nu merg pe drumurile publice, aşa că nu au acte de niciun fel. Mulţi agricultori ţin tractoarele pe câmp şi nu ies cu ele niciodată pe şosea", explică un agricultor din Giurgiu care exploatează 500 de hectare de teren cu ajutorul a şase tractoare.

Dacă numărul total al tractoarelor nu este clar, un lucru este cert: parcul de utilaje agricole este învechit şi subdimensionat. La nivel naţional jumătate din tractoarele aflate în evidenţele MAI sunt produse înainte de 1989. Spre exemplu, în unele judeţe precum Covasna sau Argeş, care au printre cele mai mari parcuri de tractoare din ţară, utilajele vechi acoperă peste trei sferturi din total.

Marii producători din agricultura românească spun însă că utilajele agricole sunt esenţiale într-o fermă indiferent de dimensiuni.

Ştefan Poienaru, preşedinte al Agrofam Holding Feteşti, care exploatează 17.000 de hectare de teren agricol, a investit circa 15 milioane de euro într-o flotă de peste 100 de utilaje agricole, din care mai mult de două treimi sunt tractoare.

"Fără tractoare nu aş putea să mă descurc în perioadele de vârf. În anumite perioade utilajele lucrează şi 20 de ore pe zi. Un tractor costă între 30.000 şi 170.000 de euro. Acum avem peste 80 de tractoare cu puteri cuprinse între 100 şi 430 de cai-putere şi alte 30 de combine", spune Poienaru.

Culiţă Tărâţă, care exploatează prin TCE 3 Brazi 55.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, deţine o flotă de 280 de tractoare, investiţiile sale în utilaje agricole ridicându-se în ultimii zece ani la 65 de milioane de euro, conform datelor dintr-un raport al companiei.

Atât Culiţă Tărâţă, cât şi Ştefan Poienaru au ales tractoarele produse în Italia sau Statele Unite în condiţiile în care industria locală de utilaje agricole produce acum în jur de 1.000 de unităţi în fiecare an, conform estimărilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), care reuneşte atât producători de pe piaţa locală, cât şi importatori. "Pe an se vând în jur de 10.000 de tractoare în România, dar numai 1.000 sunt produse sau asamblate aici", explică Mihai Ivaşcu, director de marketing al APIMAR.

Spre comparaţie, producţia locală de tractoare ajunge cu greu la producţia dintr-o zi a Automobile Dacia, având în vedere că pe porţile fabricii din Piteşti ies în fiecare zi 1.400 de automobile.

Industria românească de utilaje agricole este în genunchi

Dacă înainte de 1989 producţia internă de tractoare era dominată de UTB Braşov, iar importurile erau ca şi inexistente, acum jocurile sunt făcute de tractoarele din import, iar producătorii români pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Odată cu închiderea în 2005 a uzinei de la Braşov pe piaţă au rămas jucători români mici precum Mat Craiova, Geda Prodexim care operează într-o fabrică în Câmpina sau Irum Reghin.

Totuşi afacerile producătorilor români stau pe loc pentru că puţini fermieri îşi permit să investească în utilaje agricole. Preţul mediu al unui tractor se ridică la circa 25.000 de euro.