Criza datoriilor din zona euro ia o întorsătură periculoasă, prin extinderea în Italia, ţară considerată "prea mare pentru a fi salvată"

Criza datoriilor din zona euro a luat o întorsătură periculoasă, ameninţând Italia, a treia economie din regiune, care este prea mare pentru a fi salvată cu instrumentele financiare de care dispune în prezent Uniunea Europeană, comentează Reuters.

Cu cât este amânată o decizie privind Grecia, cu atât este mai mare riscul ca evenimentele să scape de sub control în această ţară, sau pe pieţele de capital, ceea ce va impune măsuri radicale şi dificile din punct de vedere politic, pentru a păstra unitatea zonei euro.

Alternativele ar fi o uniune fiscală mai strânsă sau o posibilă destrămare a zonei euro.

Soluţiile propuse de Germania, cum ar fi emiterea unor obligaţiuni comune ale zonei euro şi un posibil schimb de obligaţiuni ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei cu aceste noi instrumente vor reveni în discuţie, cu un nou sentiment al urgenţei.

"Continuăm să credem că statele mai puternice din Europa le vor susţine financiar pe cele periferice, pentru că în caz contrar costurile ar fi duble", se arată într-o notă a analiştilor băncii Credit Susse.

Miniştrii de Finanţe din zona euro, divizaţi în privinţa implicării investitorilor privaţi în al doilea plan de salvare a Greciei, nu au reuşit luni noaptea să ia o decizie.

Oficialii au acceptat în schimb, pentru prima oară, posibilitatea unei anumite forme de default (faliment) al Greciei, în pofida avertismentelor Băncii Centrale Europene privind riscurile implicate.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul şi liderii europeni nu sunt încă pregătiţi să înceapă discuţiile despre al doilea program pentru Grecia.

Italia a fost afectată atât de instabilitatea politică internă, cât şi de speculaţiile financiare legate de posibila destrămare a zonei euro, au arătat analiştii Credit Suisse.

Investitorii au început să lichideze plasamentele în acţiuni şi obligaţiuni italiene săptămâna trecută, de teamă că premierul Silvio Berlusconi va încerca să îl înlăture pe ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, considerat un garant al prudenţei fiscale.

Necesarul de împrumut al Italiei pentru următorii trei ani este de peste 600 de miliarde de euro, în timp ce fondul european de salvare esre de 450 de miliarde de euro, iar o parte este deja angajat pentru asistarea financiară a Greciei, Portugaliei şi Irlandei.

Analiştii consideră că Europa ar trebui să crească de patru ori acest fond, dacă ar fi să sprijine Italia.