Îngroziţi de câţi bani trebuie să dea pentru salvarea Italiei, nemţii nici nu se gândesc la acest scenariu

Bursele şi moneda euro au avut încă o zi zbuciumată după ce întâlnirea miniştri­lor de finanţe din zona euro nu a adus nicio măsură concretă de combatere a crizei, iar Grecia ar putea fi nevoită să intre în default. Vânzarea de obligaţiuni către Italia a mai readus încrederea printre investitori.

Cancelarul german Angela Merkel a cerut Italiei mai multă austeritate în privinţa politicii bugetare, menţinându-şi astfel poziţia avută faţă de toţi membrii zonei euro care au recurs la ajutor extern pentru a evita falimentul. Mai mult, ministrul său de finanţe Wolfgang Schauble a exclus orice extindere a Fondului European de Stabilitate Financiară - stabilit de zona euro pentru sprijinirea ţărilor cu probleme, idee propusă de BCE. Fiind cea mai mare economie de pe continent, Ger­ma­nia plăteşte cel mai mult în salvarea ţărilor cu probleme, iar contribuabilii nu vor să mai audă de salvarea altor ţări cu ajutorul banilor lor. Schauble a negat zvonurile că Berlinul este pregătit să confere fondului puterea de a cumpăra datorii italiene şi spaniole direct de pe piaţă, măsură văzută de analişti ca necesară pentru a se limita extinderea crizei. Contrar atitudinii nemţilor, Franţa, principalul aliat al Germaniei în politicile privind zona euro, a indicat prin premierul Francois Fillon că fondul de urgenţă poate fi extins în caz de nevoie, potrivit agen­ţiei de presă Thomson Reuters.

Lipsă de unitate

Problemele prin care trece acum Italia subliniază incapacitatea Europei de a lupta cu o criză care a apărut în Grecia în urmă cu ceva timp, în octombrie 2009, şi a îngenuncheat Irlanda şi Portugalia, scrie Bloomberg.

"Criza se extinde foarte rapid. Europa trebuie să recunoască că nu se mai confruntă cu o criză a economiilor mici din zona euro. Criza a cuprins întreaga zonă euro, dar liderilor europeni le-a luat ceva timp să accepte realitatea", a spus un economist al Royal Bank of Scotland.

La rândul lui, preşedintele BCE Jean-Claude Trichet a explicat că Eu­ropa se află în epicentul unei pro­bleme globale.

Reuniţi luni noaptea la Bruxelles, mi­niştrii de finaţe din zona euro au promis împrumuturi mai ieftine, ter­mene de scadenţă mai mari şi un meca­nism de sal­vare mai flexibil pentru ţările cu probleme, dar fără a stabili date sau condiţii precise privind strategia de combatere a crizei, exact motivul pentru care s-au întâlnit. "Miniştrii stau pregătiţi să adopte măsuri pentru a îmbunătăţi capa­citatea sistemică a zonei euro de a rezista contagiunii, incluzând creşterea flexi­bi­lităţii fondului de urgenţă, extinderea scadenţelor îm­prumuturilor şi reducerea dobânzilor", se arată într-un comunicat comun al miniştrilor de finanţe. Deşi Ger­mania se opune, ei consideră că fondul ar putea fi folosit pentru cumpărarea de obligaţiuni greceşti sau ale altor state cu probleme de pe pieţe secundare - ceea ce ar aduce pierderi semni­ficative pentru sectorul privat - sau pentru a permite Greciei să-şi retragă datoriile cu discount.

Nu pot evita defaultul

De asemenea, pentru prima dată, miniştrii au acceptat că este foarte probabil ca Grecia să nu aibă altă cale decât să intre în incapacitate de plată pentru a face mai sustenabilă povara datoriilor uriaşe, de 328 mld. euro, în pofida opoziţiei BCE, scrie The Guardian.

"BCE îşi confirmă poziţia că un eveniment de credit şi o intrare în incapa­citate de plată selectivă ar trebui evitate", menţionează banca într-un comunicat. Niciun guvern din zona euro nu a emis declaraţii care să sprijine poziţia BCE.

Chiar şi în aceste con­diţii, oficialii nu au reu­şit să pună capăt dispu­te­lor pri­vitoare la implicarea sectorului privat în cel de-al doilea pachet de sprijin pentru Grecia sau la iniţierea unui program de salvare care va fi considerat, probabil, default de către agenţiile de evaluare financiară, scrie The New York Times.

Pentru a pune sare pe rană, şeful FMI Christine Lagarde a declarat că Fondul şi partenerii europeni nu sunt pregătiţi încă să discute condiţiile celui de-al doilea ajutor pentru Grecia.

Testele de stres ar putea agrava lucrurile

Criza prin care trece Europa s-ar putea intensifica la finalul săptămânii, când urmează să fie publicate rezultatele testelor de stres la care au fost supuse băncile euro­pene. Detaliile despre cele mai mari bănci din Eu­ropa ar putea încuraja speculaţiile îndreptate împo­triva acestora, avertizează băncile germane.

Intensificarea crizei a determinat investitorii să renunţe la euro, la obligaţiunile statelor periferice şi la acţiunile europene, în special cele din sec­torul bancar. Euro a atins minimul ultimelor patru luni faţă de dolar de 1,3837 dolari pe unitate şi s-a depreciat accentuat în raport cu francul elveţian. Pe burse, indicele FTSE 100 al bursei de la Londra pierduse la jumătatea şedinţei de tranzacţionare 1,8%, în timp ce DAX (Germania) şi CAC 40 (Franţa) au scăzut cu 2,28%, respectiv 2,31%. Ulterior, pierderile s-au mai redus.

Un oficial grec pune la îndoială succesul programului de privatizări

Ministrul adjunct de finanţe Pantelis Oikonomou apreciază că Grecia nu va reuşi să vândă toate activele prezente pe lista de privatizări convenită cu UE şi FMI ca parte a programului de salvare a statului elen, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Liderii politici italieni s-au întâlnit de urgenţă

Ministrul italian al finanţelor Giulio Tremonti a prezidat o întâlnire de urgenţă a liderilor din guvern şi opoziţie pentru a asigura trecerea de parlament a măsurilor de austeritate propuse de el, potrivit Financial Times.

Italia a vândut obligaţiuni cu dobânzi mai mari

Ministerul italian de finanţe a vândut marţi obligaţiuni scadente la 12 luni în valoare de 6,75 mld. euro, la un randament mediu de 3,67%, cu 1,5 puncte procentuale peste cel al unei licitaţii similare din iunie.