Nervozitatea pieţelor privind Italia ricoşează la Bucureşti. Analiştii minimizează riscurile

Retragerea investitorilor străini, care cumpăraseră în primăvară lei pentru a-i plasa în titluri de stat româneşti, a readus euro la nivelurile din decembrie trecut. BNR a calculat ieri un curs de 4,2838 lei pentru un euro, cu 5,66 bani sau 1,3% peste nivelul precedent.

Dealerii vorbesc despre cumpărări agresive de valută, jucătorii care pariaseră pe întărirea leului după decizia Fitch de săptămâna trecută fiind acum forţaţi să îşi închidă poziţiile în pierdere. BNR nu a intervenit pe piaţă deocamdată, lăsând cursul să urce liber.

"Am învăţat înainte de criză că nu suntem o insulă şi suntem cumva afectaţi de ce se întâmplă în Europa. Italia şi Spania sunt o problemă mare pentru Uniunea Europeană, sunt a treia şi respectiv a patra între marile economii europene. Dar dacă discutăm de îngrijorări, nu trebuie să uităm că România era văzută acum doi ani ca «Argentina de pe Dunăre». Am fost pedepsiţi, puşi la colţ, dar ne-am făcut temele şi ne-am revenit", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă locală.

Italia este al doilea partener comercial pentru România, a absorbit o mare parte din muncitorii plecaţi în străinătate, iar UniCredit şi IntesaSanpaolo, cele mai mari grupuri financiare din Peninsulă au operaţiuni pe plan local. UniCredit Ţiriac Bank este a şaptea bancă locală, cu o cotă de piaţă de aproape 6%, în timp ce IntesaSanpaolo este un jucător de talie medie.

"În România, efectele vin prin contagiune şi nu sunt legate de fundamente, care de altfel arată spre o îmbu­nă­tă­ţire a perspectivelor economiei locale. Însă pentru că forţele pieţei locale sunt mult mai mici decât forţele pieţelor europene care nu iau în seamă fundamentele, România este afectată de ceea ce se întâmplă pe plan extern. Evoluţia Bursei şi a monedei naţionale din următoarele luni va depinde de ceea ce se întâmplă pe pieţele externe. Dacă la nivel european va fi luată o decizie în următoarele zile, mă aştept să se mai elibereze din presiunea pe curs şi piaţa de acţiuni", spune Dragoş Neacşu, preşe­dintele societăţii de administrare a investiţiilor Erste Asset Management.

Lucian Anghel consideră de asemenea că nu putem vorbi de un efect important asupra economiei locale, nici din punctul de vedere al remiterilor, care tocmai dau semne de redresare, nici din punct de vedere financiar.

"Competiţia în sistemul bancar este foarte mare - sunt multe bănci care se luptă să devină a treia bancă din sistem, şi au capitaluri de naţionalităţi diferite. România are nevoie mai mult de proiecte de anvergură care să fie finanţate, asta ar trebui să ne preocupe mai mult decât ce se întâmplă în străinătate", spune Anghel.

Pe plan internaţional, investitorii au început să se teamă că Italia şi Spania vor ajunge într-o postură similară cu a Greciei, care nu îşi mai poate plăti datoria publică enormă.

Pieţele din regiunea Europei de Sud-Est, unde investitorii italieni, ca şi cei greci, au o prezenţă importantă, au fost lovite din plin. Zlotul polonez a pierdut peste 2% în faţa euro de la sfârşitul săptămânii trecute, cursul revenind peste pragul de 4 zloţi/euro, deşi Ministerul de Finanţe a vândut în piaţă o parte din sumele în euro obţine prin atragerea de fonduri europene. Şi forintul maghiar a înregistrat deprecieri, dar de mai mică amploare.

"Reacţia pieţelor financiare la o posibilă criză a datoriei publice a Italiei şi Spaniei este exagerată şi se datorează nervozităţii în exces a investitorilor. Această nervozitate în exces a fost cauzată de întârzierea unor mesaje clare, concrete şi comune din partea principalilor factori de decizie de la nivel european privind implementarea unor soluţii pe termen mediu şi lung. Pieţele exagerează şi cer luarea unei decizii în următoarele zile, şi penalizează faptul că instituţiile europene au pierdut prea mult timp în luarea unei decizii pe termen lung", mai spune Dragoş Neacşu.

La rândul său, Anghel spune că Italia şi Spania nu pot fi puse în acelaşi tipar cu Grecia, care are economia susţinută aproape exclusiv de turism.

Investitorii se tem însă că Italia nu va mai putea să facă faţă unei eventuale creşteri a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică enormă, în condiţiile în care economia creşte extrem de lent, ceea ce înseamnă că şi veniturile bugetare urcă prea încet.

Guvernul italian a venit deja cu un plan de ajustare, care prevede atingerea echilibrului fiscal până în 2014, care a fost însă privit cu rezerve de către pieţe. Italia are un Produs Intern Brut (PIB) de 1.549 miliarde de euro, iar datoria publică urcă la 119% din PIB.

Spania are o economie de 1.063 de miliarde de euro, iar datoria publică este de 60% din PIB. Spre comparaţie, România are un PIB de 122 de miliarde de euro, iar datoria publică ajungea la 31% din PIB la sfârşitul anului trecut.

Leul a pierdut toată aprecierea din primăvară

Euro a urcat pe piaţa valutară interbancară până la un vârf al ultimelor şapte luni de 4,2950 lei în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de ieri, pe fondul cumpărărilor masive de valută din partea jucătorilor care şi-au închis poziţiile pe leu.

"Cei care au vândut valută după ce Fitch a îmbunătăţit rating-ul României şi-au închis acum poziţiile în pierdere. Am pornit pe volume foarte mici şi nu găseai în piaţă vânzători de valută, însă ulterior lucrurile s-au mai calmat", a comentat un dealer.

În partea a doua a zilei euro s-a stabilizat la Bucureşti la 4,2850 lei, după ce şi pe plan internaţionale investitorii au fost încurajaţi de rezultatul pozitiv al unei emisiuni de titluri de stat ale Italiei.

Dealerii evită să dea acum ţinte de curs, având în vedere gradul ridicat de incertitudine, însă nivelul de 4,3 lei pentru un euro s-ar putea dovedi o rezistenţă importantă. "După surpriza plăcută a inflaţiei de luni, este posibil ca BNR să nu intervină pentru a contracara o depreciere a leului", consideră analiştii ING Bank.

Francul elveţian a sărit cu 3% într-o zi

Francul elveţian a făcut ieri un salt spectaculos, urcând la cursul BNR cu 11,79 bani sau 3,2%, până la un nou vârf istoric, de 3,6921 lei. Cei care au credite în franci elveţieni primesc astfel o nouă veste rea. Francul este acum cu 75% mai puternic decât era în 2007-2008, când mai multe bănci locale îşi tentau clienţii cu credite în această monedă.

BNR calculează indirect cursul francului, în funcţie de cotaţiile euro/franc de pe pieţele internaţionale, respectiv leu/euro de la Bucureşti. Saltul de ieri a fost alimentat şi de aprecierea francului elveţian faţă de euro, până la un nou maxim istoric, de 1,15 franci/euro.

De la lansarea euro şi până în 2010 cursul mediu a fost de 1,5 franci pentru un euro. Deşi toată lumea se aşteaptă ca aprecierea francului să fie doar temporară, iar cursul să urce odată cu calmarea pieţelor financiare, nimeni nu poate spune când se va reveni la nivelurile de dinaintea crizei.