"Mandat pentru iad" – Preşedinţia poloneză a Uniunii Europene

Polonia va avea unul dintre cele mai îngrozitoare mandate la conducerea Uniunii Europene pe care a preluat-o la începutul acestei luni, în condiţiile în care principala ei ţintă este o creştere economică rapidă a UE, într-o vreme criza datoriilor suverane se extinde punând sub semnul întrebării existanţa monedei unice europene. Situaţia ei este cu atât mai grea cu cât, nefiind membră a zonei euro nu participă la şedinţele eurogrupului (miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro), drep urmare va fi informată la mâna a doua despre deciziile care se vor lua pentru salvarea monedei unice.

Ambasadorul Polonie la Bucureşti, Marek Szczygiel, a prezentat astăzi la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene priorităţile preşedinţiei poloneze a Consiliului de Miniştri care urmează după cea a Ungariei.

'Integrarea europeana ca sursă de crestere", "o Europa sigură - alimentaţie, energie, aparare" şi "o Europa care să caîâstige de pe urma deschiderii", acestea sunt ţintele Poloniei pentru următoarele şase luni cât se va afla la cârma Consiliului de Miniştri.

Aşa numita "guvernanţă economică" - adică reguli noi pentru economie, inclusiv pentru prevenirea unor crize similare - va fi pilonul primului dintre obiective.
Viitorul exerciţiu bugetar al UE 2014 - 2020 este, în opinia polonezilor, unul dintre instrumentele asigurării unei creşteri susţinute. Un al doilea pilon al aceleiaşi ţinte este completarea pieţei unice cu accent pe dezvoltarea serviciilor on-line, mai precis eliminarea barierelor care blochează tranzacţiile transfrontaliere.

O relaţie mai bună cu Rusia, accelerarea procesului de integrare a Republcii Moldova şi a Ucrainei (parteneriatul Estic), dar şi în particular, intrerea României în Schengen ar fi alte ţinte ale Poloniei, potrivit ambasadorului acestei ţări la Bucureşti.

Ministrul român de de externe Teodor Baconschi a susţinut că priorităţile poloneze sunt de interes şi pentru România.

"Priorităţile preşedinţiei coincid în mare măsură cu interesele noastre fundamentale. Preşedinţia poloneză este esenţială pentru procesul nostru de aderare la spaţiul Schengen. Suntem încrezători că deciziile politice importante vor fi luate în timpul mandatului Poloniei".

Ţinta Poloniei este una ambiţioasă şi urmează unei preşedinţii, cea a Ungariei, destul de controversată. Pe plan european Ungaria s-a descurcat extrem de bine, criticile ţintind însă situaţie internă - modificarea Constituţiei sau legea presei care au stârnit nemulţumire la Bruxelles. Mandatul Ungariei a fost foarte greu în condiţiile în care criza s-a adâncit în primele şase luni ale anului, dar rezultatul a fost foarte bun sau cel puţin tot ce se putea spera mai bun.

La 6 iunie, în faţa Parlamentului European, Donald Tusk, premierul polonez, a făcut o impresie excelentă, deşi nu a venit cu soluţi conctere pentru ieşirea din criză. Polonia ceruse, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, să participe la şedinţele eurogrupului, dar a renunţat în faţa opoziţiei unor membri ai clubului euro.

Succesul a două preşedinţii din Estul Europei (Ungaria şi Polonia) ar fi un atuu pentru întreaga zonă, o recunoaştere a faptului că nu s-a greşit în momentul în care s-a pariat pe integrarea fostelor ţări comuniste în Uniunea Europeană.

România va deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri în a doua parte a anului 2019, dar ministrul român de externe susţine că România începe să se pregătească încă de pe acum. Ungaria a început pregătirile pentru asigurarea preşedinţiei UE cu câţiva ani înainte de a o prelua efectiv.