Guvernul poate interzice preluarea unor companii sau active dacă se ameninţă siguranţa naţională

Prevederea legislativă care permite stoparea sau interzicerea de către Guvern a preluării unei companii sau a unor active din România dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării apreciază că operaţiunea prezintă riscuri, este uzuală şi necesară, însă este foarte important modul de aplicare, apreciază avocaţii şi analiştii.

În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active reprezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu.

"Prevederea este uzuală şi necesară pentru protejarea siguranţei naţionale necesare existenţei şi dezvoltării oricărui stat suveran şi menţinerii ordinii de drept. Siguranţa naţională înseamnă printre altele şi echilibrul / stabilitatea socială şi economică", spune Georgeta Harapcea, avocat la NNDKP (Nestor).

Domenii ca apărare, energie, infrastructură / transporturi, telecomunicaţii, agricultură, farma sau chiar sectorul financiar sunt câteva dintre sectoarele care ar putea fi vizate de noile prevederi legislative. Pe lângă Petrom, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Romtelecom, CEC, Hidroelectrica sunt doar câteva dintre numele care au potenţialul de a atrage un număr mare de investitori.

"Cel mai probabil ar fi afectate industrii sensibile din punctul de vedere al securităţii, precum cel al apărării, energiei, infrastructurii/ transporturilor, telecomunicaţii", apreciază Talnaru. Ea afirmă că prevederi cu efecte similare există spre exemplu în Statele Unite ale Americii sau în China, dar şi în jurisdicţii din cadrul Uniunii Europene precum Franţa sau Marea Britanie. Regulamentul European privind controlul concentrărilor economice permite statelor membre să ia anumite măsuri considerate necesare pentru a proteja interese legitime precum siguranţa publică. Chiar dacă lista ameninţăilor la adresa siguranţei naţionale din Legea 51 este destul de specifică, domeniile în care ar putea fi aplicată această prevedere din Legea concurenţei (fiind vorba de "riscuri" la adresa siguranţei naţionale) nu se limitează neapărat la cele evidente (domeniul militar / transport / comunicaţii), ci ar putea fi vorba de orice sector economic strategic / foarte important în cadrul unui stat, în funcţie de contextul economic la un moment dat, spune Harapcea.

Consiliul Concurenţei are obligaţia de a informa CSAT în legătura cu operaţiunile de concentrare economică notificate pentru că este o autoritate la care este probabil să ajungă multe dintre aceste potenţiale achiziţii.

Harapcea aduce însă în discuţie şi o excepţie: în cazul în care grupul cumpărătorului nu are cifra de afaceri în România în anul anterior, devine nenotificabilă şi scapă de controlul Consiliului.

"Sunt convins că la nivelul UE există reglementări de acest fel şi trebuie să ne aliniem. Nu este ceva rău, dar pare o îngrădire a libertăţii pieţei. Suntem ultimele rămăşite ale politicilor protecţioniste. În toate momentele de criză, în care nu mai există bani, tendinţa de protecţionism creşte. Ar fi rău doar dacă deciziile CSAT ar fi luate pe criterii politice şi nu pe criterii de piaţă sau de interes naţional", a comentat şi analistul Dragoş Cabat.