50.000 de maşini trec zilnic pe Pasajul Basarab. În orele de vârf, ambuteiaje la capetele pasajului

Trecerea din partea de sud sau vest a Capitalei, în cea de Nord, întotdeauna a fost o adevărată provocare pentru şoferii bucureşteni, sau una "istorică" pentru cei obişnuiţi cu traficul din micile oraşe de provincie, în condiţiile în care tot traficul trebuia preluat fie de centrul Bucureştiului, fie de Podul Grant, construit în urmă cu mai bine de patruzeci de ani, atunci când numărul de maşini înmatriculate era mult mai mic. Un drum de la Statuia Leului de pe b-dul Geniului din Cotroceni, până în Piaţa Victoriei, cele două puncte legate de noua lucrare de infrastructură, avea o lungime de aproape 7,5 kilometri, în cazul în care se alegea ruta pe podul Grant şi Calea Griviţei (în condiţiile în care străzile Berzei şi Buzeşti sunt acum închise), sau 5,7 kilometri pe Şos. Cotroceni, Str. Ştirbei Vodă şi b-dul Magheru.

Pe Pasajul Basarab, aceeaşi rută are 3,3 kilometri, adică jumătate. Mai mult, pe pasaj se poate rula legal cu 60 km/h, iar în realitate majoritatea şoferilor ating chiar 80 km/h, în condiţiile unui drum de două benzi, cu asfalt proaspăt şI fără denivelări, în timp ce pe vechile rute se rula cu cel mult 50 km/h având în vedere restricţiile de pe podul Grant şi cele "neoficiale" legate de starea asfaltului dar şi a numărului ridicat de intersecţii semaforizate şi puţin sincronizate. Acum, un astfel de drum se poate realiza în mai puţin de două minute, în condiţiile unui trafic lejer în timp ce înainte dura în cel mai bun caz 15 minute. Mai mult, în funcşie de oră şI trafic, simpla prezenţă a pasajului reprezintă o economie de câţiva lei sau chiar zeci de lei la benzină sau motorină, la care se adaugă o uzură mai scăzută a motorului, transmisiei şi suspensiei automobilului, care în realitate reprezintă o economie de mii de lei într-un interval de câţiva ani. În cazul în care se rulează în fiecare zi pe Pasajul Basarab, se poate realiza în medie o economie de unul, doi sau chiar trei litri de benzină sau motorină, în funcţie de trafic, adică între 5 şi 15 lei pe zi, sau în total, 100 şi 300 de lei lunar, luând în calcul numai zilele lucrătoare. Mai mult, dacă se adaugă şi costurile legate de schimbarea amortizoarelor, vorbim deja de mii de lei economisiţi pe o perioadă de doi-trei ani.

Problema "adevărată" nu este în zilele de duminică ci la orele de vârf, inelul median, acum reîntregit de pasaj, fiind una din cele mai circulate artere din Capitală. Spre exemplu, atunci când se circulă dinspre Şos. Ştefan cel Mare spre pasaj este din nou, o adevărată provocare. Din pasajul de la Piaţa Victoriei ies două benzi, iar o a treia vine de la suprafaşă. Mai mult, există şi soferi care nu respectă legea intră în pasaj direct pe linia de tramvai şi contribuie şi mai mult la ambuteiajul de pe b-dul Titulescu, unde sunt parcate tot ilegal maşini pe prima bandă. Astfel, din trei benzi "legale" şi una "ilegală" tot traficul este preluat de un bulevard cu o singură bandă şi două semafoare, până în intersecţia cu Banu Manta. Chiar şi aşa, drumul până la pasaj nu durează mult, însă se merge în acelaşi stil ca pe bulevardele din Moscova - se avansează trei-patru metri, la intervale de secunde, ceea ce reprezintă o uzură accentuată pentru transmisie, ambreiaj, motor şi implicit duce la creşterea consumului de carburant şi a poluării. Având în vedere pasajul, faptul că nu se respectă limita de viteză de pe acesta, toate maşinile se "grăbesc" în alte două ambuteiaje - fie cel de pe Şos. Grozăveşti şi intersecţia cu Iuliu Maniu, fie pe Vasile Milea. Dacă pe ultimul amintit pe lângă cele două benzi este şi linia de tramvai, pe Şos. Grozăveşti se merge "bară la bară", iar de pe pasaj până la intersecţie se poate sta şi mai bine de zece minute, şoferii neavând nicio altă alternativă. Mai mult, de la Leu, traficul se continuă spre Răzoare, una dintre cele mai aglomerate intersecţii din Capitală.

La o lună de la inaugurare, Pasajul Basarab este traversat zilnic, de la un capăt la altul, de circa 50.000 de vehicule, potrivit lui Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei Infrastructură şi Servicii Publice din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

"În primele zile de la inaugurare, media a fost de 35.000 de vehicule, pentru că traseul nu fusese încă luat în considerare de toţi şoferii. În ultimele aproximativ două săptămâni însă, media zilnică a fost de 50.000, în unele zile chiar mai mult", a spus Dumitru, care a adăugat însă că nu pot fi contorizate şi vehiculele care nu traversează în totalitate pasajul (înainte de a se încheia pasajul, o iau pe una din rutele laterale).

Estimările iniţiale ale Primăriei erau că pe acest pasaj ar urma să circule zilnic aproape 80.000 de maşini, respectiv aproape 4% din parcul auto al Bucureştiului.

"Ne aşteptăm ca la finalul lunii septembrie, când bucureştenii se vor întoarce din concedii, să ajungem la 80.000 de maşini zilnic", a explicat Dumitru.

Pasajul Basarab are 1,9 kilometri şi face legătura rutieră şi de tramvai între bulevardul Nicolae Titulescu - Şoseaua Orhideelor - podul Grozăveşti - bulevardul Vasile Milea, respectiv şoseaua Grozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie al Municipiului Bucureşti în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent lărgit şi a căii ferate în zona Gării de Nord.

Dacă contractul iniţial pentru construcţia Pasajului Basarab era de 110 milioane de euro, costul total, final, este de 240 de milioane de euro, plus sau minus corecţiile datorate cursului valutar.

Anunţat pe vremea în care primar al Capitalei era Traian Băsescu, demarat în mandatul lui Adriean Videanu şi finalizat în mandatul lui Sorin Oprescu, pasajul Basarab este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai complexe lucrări supra­terane.