”N-avem Viena..., dar avem Vietnam!”/ text şi fotografii de Călin Hentea
Prin 1967-1968, în fiecare vineri dimineaţă, mama se trezea şi pleca mai devreme la serviciu pentru a trece pe la chioşcul de ziare al doamnei Irina din colţul dinspre Gară al Hotelui Nord (actualmente Ibis) pentru a-mi cumpăra nepreţuita revistă Vaillant Le Journal de Pif. Costa 4 lei şi 25 de bani şi mama îi lăsa doamnei Irina 25 de bani ciubuc, mai ales că tot la ea găsea câte un număr lipsă din "Luminiţa" sau "Cutezătorii" pentru fiu-său, adică eu, aflat în primele clase primare. Puţine, foarte puţine în comparaţie cu astăzi, erau chioşcurile de ziare, cum la fel de puţină, cumplit de puţină, era şi presa românească a vremii.
Zilele acestea însă, având nevoie de un ghid turistic al Vienei, nu m-am dus să-l caut la librărie, ci am luat la rând chioşcurile de ziare din cartier. Mai ales în zona pieţei (în speţă, Gorjului, din Militari) sunt o puzderie. Neavând răbdare să caut singur în multicolora etalare de publicaţii de tot felul, întreb: "Ghid turistic Viena aveţi?". A urmat o scurtă zăbavă meditativă din partea urmaşei doamnei Irina din faţă de la Hotel Nord, după care a venit un răspuns la fel de prompt: "Nu, Viena nu! Dar avem Vietnam!"
În fond, femeia avea dreptate: VIEna era perfect interşanjabilă fonetic cu VIEtnamul, tot aşa cum coexistă paşnic, pe acelaşi raft de vitrină chioşcară, "Biblia" cu "Cele o sută douăzeci de zile ale Sodomei" ale Marchizului de Sade (ambele având coperţi roşii), seria James Bond zace sub cotoarele aurite ale clasicilor "adevăraţi" ai literaturii universale, "Motanul încălţat" continuă să-i facă concurenţă multicolorului "Rahan", iar românescul Zaharia Stancu se umple cuminte de praf lângă Jules Verne. Tot acest bazar publicistic cu iz oriental este străjuit, spre desfătarea locuitorului mirificelor cartiere periferice bucureştene, de şiruri de "ţâţe", "cupluri" şi "pofte", alternate cu seria "Mănăstirilor ortodoxe", valurile de "Integrame", reţete culinare, filme cu Florin Piersic şi Louis de Funes, CD-uri cu cele mai tari "manele". Uneori, rafinatele noastre consumatoare de presă, istorie, literatură şi viaţă mondenă mai sunt tentate printr-un şampon, o pereche de papuci, ochelari de soare sau o sacoşă ce stau să străpungă ambalajul de plastic ce le ţine ataşate de o jumătate de kilogram de revistă doldora de poze photoshopizate. Să aibă românul de unde alege spre a se distra, a se cultiva, sau a se informa, fie despre Viena, fie despre Vietnam.
Vitrinele extensibile ale termopanatelor noastre chioşcuri de ziare au ajuns, astfel, teatrul de bătălie al zecilor de coperţi policrome, aflate într-un război pe viaţă şi pe moarte pentru atragerea atenţiei şi bănuţilor vajnicului citadin plecat cu sacoşa sau căruţul la piaţă după un kilogram de roşii turceşti (cele româneşti fiind prea scumpe).
CĂLIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) şi doctor (Magna cum Laude) în ştiinţe militare, a fost ofiţer în cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presă scrisă şi apoi ca ofiţer specialist în operaţii psihologice în cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO în Kosovo şi Afganistan. A publicat mai multe volume despre propagandă, război mediatic şi istorie militară în România şi Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminică" şi al revistelor "Historia" şi "Istorie şi civilizaţie".