Dacă zidul făcut în jurul Italiei se sparge, criza va atinge şi Europa de Est, avertizează BERD

Turbulenţele cauzate de pro­blemele Italiei riscă să împingă criza datoriilor în Europa de Est pe un "teritoriu necu­noscut", prin culoarele ban­care şi comerciale, avertizează Banca Euro­peană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, citată de Bloomberg.

Acţiunile băncilor italiene UniCredit şi In­tesa Sanpaolo, doi dintre cei mai mari creditori din Europa de Est, ambele pre­zente şi în România, au scăzut puternic din cauza unor dispute în guvernul de la Roma care ameninţau să întârzie aplicarea unor măsuri de reducere a deficitului bugetar într-una dintre cele mai îndatorate ţări europene. În Spania, ministrul finanţelor a avertizat că statul ar putea fi nevoit să reducă şi mai mult cheltuielile pentru a se feri de contaminare.

În România, băncile străine controlează peste 70% din piaţă. "Ne aflăm pe un teri­toriu necunoscut", a afirmat Erik Berglof, economist-şef al BERD.

A ajutat Estul în 2008

Instituţia a jucat un rol important în ameliorarea crizei financiare din Europa de Est în 2008 când a convins băncile occi­dentale, care controlează 76% din piaţa ban­cară din regiune, să-şi menţină expunerile şi să nu îşi retragă banii din aceste ţări.

Extinderea crizei datoriilor în Italia, a patra economie ca mărime a Europei, ar creşte riscul ca băncile care se confruntă cu pier­deri pe piaţa de origine să limiteze credi­tarea către Europa de Est, frânând reve­nirea economică în regiune, consideră Berglof.

Criza datoriilor a intrat într-o nouă fază, iar responsabilii politici trebuie să găsească o soluţie "clară" pentru a stopa efectul de contaminare care ameninţă moneda euro, a declarat de curând şi viitorul preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi.

Irlanda s-a alăturat pe 12 iulie Portu­galiei şi Greciei drept cea de-a treia ţară din zona euro care şi-a văzut ratingul de credit redus sub categoriile recomandate pentru in­vestiţii de către agenţiile de evaluare financiară. Cele trei state au cerut sprijin de la UE şi FMI pentru a supravieţui financiar.

Au vrut să izoleze Spania şi Italia

"Tot efortul de a găsi o soluţie crizei s-a concentrat pe construirea unui sistem de protecţie între cele trei state şi Spania şi Italia. Acum este pusă sub semnul îndoielii capacitatea zidului de a rezista presiunilor", a spus Berglof.

Europa de Sud-Est prezintă cele mai mari riscuri, având în vedere apropierea de Grecia, dar o intensificare a crizei ar lovi mai mult băncile vestice, cu implicaţii pentru nu­me­roase naţiuni, a completat econo­mistul.

Unităţile bancare greceşti din Balcani, inclusiv din România şi Bulgaria, au primit împrumuturi de 630 milioane de euro de la BERD în octombrie. Aproape 12% din băn­cile României şi o treime din cele ale Bulgariei sunt controlate de instituţii de credit greceşti. Creditorii eleni deţin 15-25% din băncile din Macedonia, Serbia şi Albania.

Principalul pericol este ca băncile vestice, care şi-au majorat în acest an creditarea către afaceri şi populaţie, să limiteze finanţarea, frânând revenirea, a spus Berglof.

Marile bănci din vestul Europei s-au angajat să rămână în Europa de Est în timpul crizei financiare, dar în ultimii doi ani şi-au redus creditarea cu 15%, potrivit datelor FMI. Ultimul grad de contaminare va fi atins atunci când băncile occidentale vor avea probleme în sprijinirea unităţilor din Est, a subliniat Berglof.

Domină sistemul bancar din România

Băncile străine au o prezenţă puternică în România, având în vedere că ocupă primele poziţii în topul după valoarea activelor de pe piaţa locală.

Astfel, prima poziţie este ocupată de BCR (active cu o pondere de aproape 20% în totalul din sistemul bancar românesc), controlată de grupul austriac Erste, iar locurile doi şi trei revin BRD (aproape 14%), controlată de Société Générale din Franţa, şi Raiffeisen (6,36%), deţinută de Raiffeisen International Austria.

Pe locul cinci stă Banca Trasilvania (6,3%), care are printre acţionari BERD şi Bank of Cyprus. Pe următoarele poziţii urmează Alpha Bank (6,2% - deţinută de Alpha Grecia), UniCredit (6% - cu acţionar majoritar UniCredit Bank Austria), Volksbank (5,8% - Volksbank International Austria), Bancpost (3,9% - EFG Eurobank Grecia) şi ING (ING Olanda).

Grecia rămâne îngropată în datorii şi în 2020

Grecia va rămâne supraîndatorată cel puţin un deceniu, în 2020, Fondul Monetar Internaţional estimând că datoria publică a ţării va reprezenta circa 130% din PIB. Astfel, singura opţiune a guvernului de la Atena pare a fi o restructurare prin care să fie ştearsă o parte a acesteia. Deşi până acum o lună acest scenariu era considerat imposibil, în prezent ideea prinde rădăcini printre politicienii europeni, deşi Banca Centrală Europeană, care deţine obligaţiuni greceşti în valoare de zeci de miliarde de euro pe care a fost nevoită să le cumpere de pe piaţă, se opune vehement. O restructurare ar aduce pierderi importante şi sectorului bancar european, care are o expunere totală faţă de Grecia de 136 mld. dolari. (Alexandru Matei)