Vor ajunge vreodată manageri respinşii din „generaţia bac 2011“?

Acesta este doar unul dintre bancurile care ironizează cele mai slabe rezultate din istorie ale elevilor care au susţinut examenul de bacalaureat în acest an. Mai în glumă, mai în serios, implicaţiile aduse pe piaţa muncii de o generaţie formată din peste 110.000 de tineri care nu au reuşit să promoveze examenul definitoriu pentru evoluţia profesională sunt mult mai grave. Cine va angaja un tânăr care nu ştie să redacteze corect un CV sau să scrie un e-mail, care nu ştie când să pună doi de "i" sau cum să folosească adverbul "decât"? Când şi cine ar trebui să-i îndrume pe elevi în carieră? Poţi ajunge pe o poziţie de management dacă ai astfel de deficienţe?

George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi controversaţi head-hunteri de pe piaţa locală, spune că selecţia şi evaluarea în funcţie de CV-ul transmis de candidaţi se face după nivelul poziţiei solicitate de aceştia: dacă pentru o poziţie de entry-level se ia în considerare mai mult forma CV-ului (cum arată CV-ul, coerenţa şi logica în exprimare, greşelile de gramatică sau de vocabular), la cei care aplică pentru poziţii de top management se analizează CV-ul mai mult pe fond (experienţă, realizări, certificări sau abilităţi).

"Este şi normal să fie aşa, când un angajator primeşte în urma unui anunţ 100 de CV-uri identice, la care diferă doar numele şi numerele de telefon: «M-am născut, am facut liceul şi apoi Spiru Haret...». Dintr-un astfel de CV de începător, chiar şi foarte scurt, se pot trage surprinzător de multe concluzii, spre furia candidaţilor, care nu de puţine ori mi-au spus-o verde-n faţă: «E-te-te, specialistul lui Peşte, păi asta-i important în viaţă, că scriu eu «cunoştiinţe» «noştrii» şi «promt»? Dom'le, important e ce ştie omu' să facă şi cum se descurcă în viaţă", a spus Butunoiu. Adesea, interviul de angajare rămâne singura metodă de evaluare a tinerilor absolvenţi (acesta rămânând singurul criteriu de diferenţiere între candidaţi) şi că a respins de multe ori tineri care veneau la interviu pentru o poziţie de entry-level în cadrul firmelor sale.

"A creea", "î-mi" şi "Pipătescu"- cum se exprimă viitoarea generaţie de angajaţi

Elena Gîrlea, profesoară de limba română la un liceu din Bucureşti şi evaluator în cadrul examenului de bacalaureat din acest an, spune că în ultimii ani s-a remarcat o creştere a numărului de greşeli pe care le fac absolvenţii de liceu la examene.

"De cinci ani încoace au început să abunde lucrările de greşeli gramaticale. Cele mai frecvente sunt cele legate de folosirea incorectă a cratimei, folosirea lui «decât» în construcţii afirmative, omiterea lui «pe», trecerea de la singular la plural, dezacordurile sau problemele legate de câte litere de «e» cuprinde verbul «a crea». Eu am iniţiat înfiinţarea în acest an a unui cerc de limba română, dar elevii nu sunt interesaţi să înveţe", a spus Gârlea. Ea a corectat în acest an lucrările unor elevi care au învăţat la liceele din zonele Rahova şi Ferentari, unde au picat peste 80% din cei care au dat examenul de bacalaureat la limba română. Anul trecut, ea a corectat lucrările elevilor din liceele bune din Capitală, unde majoritatea absolvenţilor de liceu au şi promovat examenul.

"Mai nou, am observat că elevii au început să folosească formulări greşite şi în exprimarea orală şi să vorbească mai mult monosilabic. Cred că de vină pentru această situaţie este şi faptul că vorbesc mult pe messenger", a mai spus Gârlea. O parte din greşelile întâlnite în acest an în lucrările de la limba română au fost de aproximare fonetică, în sensul că foarte multe greşeli erau întâlnite în cadrul mai multor lucrări, unde probabil s-au dictat răspunsurile, iar "Pipătescu" în loc de "Tipătescu" şi "dispete" în loc de "dispută" sunt doar câteva din formulările frecvent întâlnite de unul dintre profesorii care a corectat lucrări de bac în 2011.

Mai bine de jumătate din cei peste 200.000 de tineri care au dat examenul de bacalaureat în acest an nu au reuşit să obţină 6 la examen - media notelor la bacalaureat - astfel că rata de promovabilitate a ajuns la 45,7%, după contestaţii elevii înregistrând cea mai slabă evoluţie din istoria învăţământului.

Recruiterii spun însă că şi absolvenţii, chiar cei de studii superioare şi cu experienţă în management, fac greşeli elementare în exprimare.

"Că CV-urile şi speech-urile candidaţilor sunt pline de «fi deştept, nu fii prost, promt, cunoştiinte, noştrii, o parte din candidaţi a picat (asta spun şi reporterii de la televizor), secretara a cărei priviri, ca să nu mai vorbesc despre "«eternul» postul care l-am avut…", asta nu mai e o surpriză pentru nimeni. Ba dimpotrivă, aş putea spune, mai degrabă iese în evidenţă un CV care nu are astfel de formulări şi de greşeli", a mai spus Butunoiu, fondatorul companiei cu acelaşi nume, care conduce un business de 430.000 de euro.

Când şeful este agramat, nu impune "cunoaşterea limbii române" drept criteriu de selecţie

Profesoara de limba română Gârlea este însă convinsă că elevii care nu au promovat examenul în această sesiune vor reuşi să promoveze dacă nu la toamnă, anul viitor şi vor face şi facultate. Nu e de mirare, având în vedere că există manageri care nu ţin cont la angajare de greşelile candidaţilor, pentru că şi ei, la rândul lor, au fost la fel.

"În cazul poziţiilor de top, aceste greşeli nu mai au nicio relevanţă şi nu au intrat în discuţie aproape niciodată, angajatorii nu dau doi bani pe ele, deşi unele dintre ele pot ascunde probleme mai serioase de personalitate, de logică, de inteligenţă, ca să nu mai vorbesc despre cultura generală şi de legăturile acesteia cu performanţa în business. Printre managerii de top sunt puţini cei care nu fac greşeli de gramatică sau de vocabular; prin urmare, nu e de mirare că nici nu dau importanţă acestor lucruri când sunt ei în postura de angajatori, la rândul lor", a mai precizat Butunoiu.

În opinia lui Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrul Orange România, este inevitabil să nu se observe greşelile în exprimare ale candidaţilor atunci când vin la interviu, însă este important ca recruiterul să treacă - pe cât posibil - de aceste bariere. "Imaginaţi-vă doi teutoni la un turnir. Unul relaxat, cu experinţă, un altul... la primul său exerciţiu de acest fel, în faţa unui juriu ce l-ar putea descalifica. Credeţi că nu i-ar tremura mâna pe sabie? Da, ar putea fi descalificat pentru că se bâlbâie sau pentru că a făcut un dezacord. Pe de altă parte, cu răbdare, ai putea vedea ce stă în spatele armurii şi de asemenea ai putea observa potenţialul lui de a deveni un senior cândva. Situaţiile sunt atât de diferite, încât este greu să dai un verdict general valabil", a spus Mitrofan.

Pe măsură ce România îşi pierde avantajul unei ţări cu forţă de muncă ieftină, calificarea angajaţilor va deveni un "must-have" pentru creşterea economică.

Potrivit unei analize a ZF, cei peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şi servicii în economie de aproape un miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţi­ilor în educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare.

Cum vor reuşi aceşti tineri să intre pe piaţa muncii, să poată lucra în multinaţionale şi să răspundă la e-mailurile trimise de la headquarter?

"Cred că tinerii învaţă singuri să redacteze e-mailuri, dacă nu, vor fi nevoiţi să înveţe. Îmi amintesc vremea când, fiind elev în şcoala primară, corespondam prin scrisori cu un văr. La şcoală ne învăţau cum să punem titlul, distanţa primului paragraf, cum să îndoim marginea hârtiei astfel încât să delimităm o line etc. Acum avem şabloane prestabilite în Outlook şi Word. Totul e mai simplu", a precizat Bogdan Mitrofan de la Orange.

Nici cei cu experienţă nu ştiu să-şi redacteze CV-urile

Avocata Melania Ghizdeanu spune că atunci când s-a ocupat de recrutări, se baza pe CV-urile venite de pe site-urile de recrutare, care aveau o calitate destul de slabă, din cauză că nu există modele de CV-uri actualizate pe site-urile noastre care să fie în conformitate cu tendinţele de pe piaţa europeană sau americană.

"CV-urile erau pline cu foarte multe informaţii personale, mai multe decât erau necesare. Descrierea experien­ţei profesionale era făcută în mod superficial, nimeni nu a evi­denţiat, de exemplu, abilitatea de a coordona o echipă - nu scriau câte persoane au avut în subordine sau ce ordin de mărime aveau bugetele gestionate, care a fost modul în care ei s-au implicat în această supervizare sau coordonare. În general, lucrurile de esenţă pentru cineva care vrea să angajeze sunt cu totul trecute cu vederea de către candidaţi", a spus Ghizdeanu, care conduce compania de consultanţă juridică de business Melania Ghizdeanu Law Office. Anterior, ea a condus timp de şase ani departamentul juridic al grupului siderurgic Tenaris. Ea a mai precizat că CV-urile sunt redactate în formate simpliste, care nu se pliază pe ceea ce caută angajatorul şi care nu permit cititorului să vadă ce profil are candidatul şi că astfel de cazuri se întâmplă şi în cazul candidaţilor care au experienţă de lucru în multinaţională.

Nu de aceeaşi părere este însă Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România, care spune că există suficient de multe informaţii pe internet despre cum se redactează un CV.

"Multe din aplicaţii sunt în limba engleză, dar şi în aceste condiţii nu cred că sunt cazuri semnificative de greşeli gramaticale. În funcţie de poziţia căutată şi de experienţa candidatului, poate fi descalificat sau nu din acest motiv, dar în mod cert că un astfel de candidat nu intră în interviu cu speranţe mari din partea angajatorului", a spus Marcu.

Indiferent pe ce poziţii şi în ce companii vor reuşi să se angajeze tinerii care au făcut istorie în învăţământul românesc, ei nu fac decât să marcheze rezultatul celor peste 100 de schimbări aduse la legile învăţământului în 20 de ani de capitalism. Până când profesorii nu vor avea salarii mai mari şi care să nu fie influenţate de promovabilitatea elevilor la clasă (profesorii care lasă mai mult de 50% din elevii unei clase corigenţi sunt acuzaţi că nu reuşesc să-i motiveze să înveţe şi sunt plătiţi în funcţie de numărul de elevi promovaţi), este greu de crezut că şcoala va furniza candidaţi bine pregătiţi pentru piaţa muncii. Iar pierderile pentru economie sunt în valoare de "procente din PIB", după cum spunea Vasile Iuga, country manager al firmei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers.