Rezultatele testelor de stres din sectorul bancar european: au picat cinci bănci spaniole, două elene şi una austriacă

Autor: Alexandru Matei 18.07.2011
Deşi au fost menite să liniştească apele în Europa, testele de stres nu s-au dovedit prea convingătoare în ochii investitorilor pentru că nu includ un default al Greciei. Mai mult, au arătat slăbiciunile sectorului bancar spaniol.


Rezultatele testelor de stres la care au fost supuse marile bănci europene ar putea muta atenţia in­vestitorilor dinspre Italia spre Spania, după ce cinci din cele opt instituţii care au picat testele provin din această ţară. Toate celelalte trei bănci, Volksbank din Austria, ATEbank şi EFG Eurobank din Grecia, sunt prezente pe piaţa din România. O a noua bancă, Landesbank Hessen-Thueringen din Germania, era aşteptată să pice, dar a interzis publicarea detaliilor despre bilanţul său.

Vedeţi aici rezultatele detaliate ale testelor de stres

Autoritatea Bancară Europeană (EBA), care a coordonat testele, a anunţat că alte 16 bănci se află în "zona de pericol".

Testele de stres au verificat abililtatea băncilor din 21 de ţări din Uniunea Europeană de a face faţă la doi ani de recesiune, şomaj în creştere, scădere a preţurilor caselor, o "ştergere" a 25% din valoarea obligaţiunilor elene pe zece ani şi alte condiţii adverse. Băncile al căror capital de bază Tier 1 (lichidităţi sau instrumente financiare uşor vandabile) se află sub 5% din activele ponderate la risc în cel mai pesimist scenariu sunt nevoite să strângă capitalul necesar până la sfârşitul anului prin vânzarea de noi acţiuni sau de operaţiuni sau active. Cele opt bănci care au picat testele au împreună "o gaură" de 2,5 miliarde de euro. Dintre cele 16 bănci care se află în zona de pericol, adică au un capital de bază Tier 1 sub 6% şapte provin din Spania. Cu toate acestea, guvernatorul băncii centrale a Spaniei Miguel Angel Fernandez Ordonez a declarat că băncile spaniole nu vor fi nevoite să strângă capital suplimentar pentru că sectorul trece oricum printr-o restructurare, iar băncile au acces la ajutor financiar asigurat de stat.

"Ne aşteptăm ca băncile care au picat sau au demonstrat că au vulnerabilităţi să ia măsurile necesare pentru a-şi întări ca­pitalul", au declarat comisarul european responsabil de servicii financiare Michel Barnier şi comisarul pe probleme eco­nomice şi monetare Olli Rehn într-o declaraţie comună.

Criticate de analişti

Testele de stres, care au avut rolul de a creşte încre­derea investitorilor în sectorul ban­car european, au fost criti­cate de analişti pentru că au exclus un default al Greciei, situaţie considerată tot mai posi­bilă pentru că este dez­bătută chiar şi de politicienii europeni. Investitorii se aşteptau ca 15 bănci să pice testele şi să fie nevoite să strângă 29 de miliarde de euro, conform unui sondaj al băncii americane de investiţii Goldman Sachs.

Dezvăluirea detaliilor despre deţinerile de titluri suverane va permite analiştilor să îşi modeleze propriile teste de stres, o potenţială ameninţare la stabilitatea sectorului financiar, conform unui document confidenţial obţinut de Bloomberg News.

Aproximativ 20 de bănci ar fi picat testele dacă nu şi-ar fi majorat capitalul până în luna august, conform EBA. Fără aceşti bani, băncile europene ar fi fost nevoite să strângă 26,8 mld. euro în loc de 2,5 mld. euro. Per total, creditorii au strâns 50 mld. euro din ianuarie până în aprilie, conform declaraţiilor lui Andrea Enria, şeful Auto­rităţii Bancare Europene.

Investitorii rămân precauţi

Publicarea rezultatelor s-a făcut după închiderea burselor europene, dar au pus capăt unei săptămâni agitate. Extinderea crizei datoriilor suverane către Italia şi Spania a dus la cea mai mare scădere săptămânală a burselor europene din martie până în prezent. Numărul mare al băncilor spaniole care au picat testele sau s-au aflat în zona de pericol vor pune o presiune şi mai mare asupra dobânzilor titlurilor emise de autorităţile de la Madrid, care şi aşa s-au dus spre maxime istorice săptămâna trecută.

Condiţiile scenariului

Testele de stres au verificat abililtatea băncilor din 21 de ţări din Uniunea Europeană de a face faţă la doi ani de recesiune, şomaj în creştere, scădere a preţurilor caselor, o "ştergere" a 25% din valoarea obligaţiunilor elene pe zece ani şi alte condiţii adverse.