Guvernatorul BNR: În criză, nu văd ce am fi câştigat noi ca ţară dacă volatilitatea cursului ar fi fost mai mare. Când se depreciază intrăm în panică

Autor: Claudia Medrega 18.07.2011

Guvernatorul BNR Mugur Isă­rescu dă asigurări că nu se în­tâmplă nimic deosebit cu leul şi a făcut apel la "calm şi raţio­nalitate", susţinând că impactul evoluţiilor externe asupra cursului de schimb a fost minor până în prezent, preo­cuparea privind intervenţiile BNR asupra cursului fiind "falsă".

Guvernatorul BNR Mugur Isă­rescu dă asigurări că nu se în­tâmplă nimic deosebit cu leul şi a făcut apel la "calm şi raţio­nalitate", susţinând că impactul evoluţiilor externe asupra cursului de schimb a fost minor până în prezent, preo­cuparea privind intervenţiile BNR asupra cursului fiind "falsă".

"Nu se întâmplă nimic deosebit cu moneda naţională comparativ cu evoluţia altor valute care au politici de flotare mai mult sau mai puţin controlate. În criză, nu văd ce am fi câştigat noi ca ţară dacă volatilitatea cursului ar fi fost mai mare. Când se depreciază intrăm în panică şi ne tremură capul, ne luăm de păr în faţa televi­zorului. Iar când se apreciază, nu ne revenim şi atunci ni se pare că e ceva rău", a spus Isărescu. În contextul tensiunilor legate de situaţia fiscală a Italiei şi Greciei, moneda naţională a avut o săptămână agitată, ca şi alte monede din re­giune, cursul calculat de BNR fiind vineri de 4,27 lei/euro, aproape de minimul ultimelor şapte luni.

Guvernatorul BNR crede că o influenţă mai mare asupra evoluţiei cursu­lui poate avea loc doar dacă ne speriem singuri şi introducem în comporta­mentul pieţelor şi "sperietura noastră". "Cursul de schimb este legat şi de ceea ce vine din exterior. Impactul se vede mai întâi în prima de risc şi apoi în cursul de schimb. Până acum, impactul a fost minor şi nu văd motive pentru un impact mai mare, decât dacă ne speriem singuri şi introducem în com­portamentul pieţelor şi sperietura noastră".

Prezent la dezbatere, Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România, a adus în discuţie ideea că atunci când există o volatilitate mai scăzută a cursului de schimb există tendinţa, mai ales la creditarea persoa­nelor fizice, de a ignora riscul valutar. "Riscul valutar există în sistem, dar ai sentimentul că nu este semnificativ. Arbitrajul acesta ar trebui să fie compensat de băncile comerciale prin mecanisme proprii sau norme. Trebuie compensat de reglementări, dar nu în sensul rigidizării creditului în valută, ci în sensul flexibilizării creditului în lei". Legat de cre­ditele în lei, guvernatorul BNR a atenţionat că dobânzile sunt cu mult peste rata dobânzii de politică monetară, de 6,25%.

"Bancherii nu au răspuns la întrebarea dacă au încredere că in­fla­ţia va scădea. Părerea mea este că nu au în­credere. Bancherii nu au avut încredere în tre­ce­rea acestui impas cu inflaţia, şi poate au avut motive de au ţinut do­bânzile la credite atât de sus.". Deşi do­bânda semnal a îngheţat la 6,25% din mai 2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea credi­tării lăsându-le bancherilor mai mulţi lei pe piaţă. Dobânzile mai mici de pe piaţa monetară ajung însă greu până la clienţi pentru că ban­cherii au preferat să păstreze marje mari, iar costul cu cre­ditele neperformante ră­mâne ridicat.

Răsvan Radu, preşe­dintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank, a amintit de necesi­tatea ca băn­cile să asigure o aco­perire cât mai bună a creditelor prin de­pozite, aceasta fiind o precon­diţie pen­tru ca băncile-mamă să conti­nue să acorde finanţări băn­cilor locale. În siste­mul ban­car există o mare vola­tili­tate a depo­zitelor, "acestea fu­gind după preţul cel mai bun din piaţă" , iar do­bânzile ridicate la depo­zite menţin sus dobân­zile la creditele în lei. "Cum se apără băncile de presiunile de creştere a dobânzilor la pasive? Cele care pot aduc bani de la băn­cile-mamă, resurse în euro de la acţionari. Cele care nu pot încearcă să obţină finanţări de la instituţiile financiare internaţionale. Dar furnizorii de linii de credit au în vedere şi capacitatea jucătorilor de a acoperi portofoliul de credite cu depozite atrase de pe piaţa locală", a spus Radu.

Mai mult de jumătate din economisire se face în lei, în timp ce peste 50% din creditare se face în valută.

Investiţiile străine au scăzut în mai cu 15%, la 355 mil. euro

Investiţiile străine directe au continuat să scadă faţă de anul trecut, însă declinul s-a temperat în luna mai la 15% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, după ce în aprilie s-a înregistrat o scădere de peste 50%. În mai, investiţiile străine directe au totalizat 355 mil. euro, reprezentând circa o treime din nivelul din mai 2010. În aprilie 2011, investiţiile străine erau de doar 65 mil. euro. România nu pare să fie foarte atractivă pentru nerezidenţi nici în acest an, după ce anul trecut investiţiile străine directe au scăzut cu aproximativ 25% faţă de 2009. Cumulat pe primele cinci luni din acest an, investiţiile au ajuns la 799 mil. euro, cu 23,3% sub nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut. Investiţiile din primele cinci luni ale acestui an au acoperit în proporţie de aproape 44% deficitul de cont curent.

Salt cu 4 mld. euro al datoriei externe În cinci luni, la 94,7 mld. €

Soldul datoriei externe totale a atins la sfârşitul lunii mai un nou maxim, de 94,7 mld. euro, în creştere cu 4 mld. euro faţă de sfârşitul anului trecut. Datoria externă pe termen mediu şi lung, care reprezintă aproape 80% din datoria totală, a ajuns în mai la 74,5 mld. euro, în creştere cu 3% comparativ cu anul trecut. Datoria externă pe termen scurt a urcat la 20,1 mld. euro la sfârşitul lunii mai, cu 9,3% peste nivelul din decembrie 2010. Deficitul de cont curent a coborât în primele cinci luni cu 37,7%, faţă de acelaşi interval de anul trecut, la 1,8 mld. lei. Evoluţia a fost consecinţa diminuării balanţei comerciale cu aproape 24% şi a creşterii transferurilor curente cu 85,8%. În mai, transferurile curente au fost de 384 mil. euro, nivel aproape dublu comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut.

Evaluările guvernatorului BNR: