România are cea mai mare suprafaţă agricolă pe locuitor din UE, dar randamentul la hectar e la jumătate

Un agricultor care ar exploata 6.000 mp de teren ar recolta 1,7 tone de grâu, respectiv 2,4 tone de porumb la fiecare recoltă, potrivit datelor MADR. În bani, aceste producţii ar valora 370 de euro în cazul grâului, respectiv 535 de euro dacă ar fi ales porum­bul, având în vedere pre­ţurile pe pieţele interna­ţionale. Dacă aceeaşi supra­faţă ar fi plantată cu cartofi, un agricultor ar încasa la fiecare recoltă în jur de 6.000 de euro (12 tone la 2 lei kilogramul).

Agricultura con­tinuă să fie însă trasă în jos de frag­mentarea terenurilor, de lipsa utilajelor sau pentru că cel puţin un milion de hectare rămân în fiecare an nelucrate.

"Suprafaţa agricolă alocată pentru populaţia existentă ar trebui să fie un avantaj. Totuşi la noi aproape toate fermele sunt de semisubzistenţă, iar peste 50% din terenuri sunt exploatate în ferme de sub zece hectare", a declarat ieri Lucian Anghel, economist-şef al BCR, în cadrul unei conferinţe despre agricultură.

România are cel mai fragmentat teren din Europa având în vedere ca 53% din terenul arabil este lucrat în cadrul fermelor mai mici de zece hectare, potrivit datelor Eurostat. Pe lângă România, singura ţară cu potenţial agricol din Uniunea Europeană care suferă din cauza fragmentării tere­nurilor este Polonia, unde fermele mici acoperă 30% din suprafaţă. Spre compa­raţie, în Franţa, una dintre cele mai puternice ţări agricole din Europa, fermele sub 10 hectare acoperă sub 3% din total, peste 60% din exploataţii având supra­feţe peste 100 de hectare.

În plus, Lucian Anghel a explicat că România va continua să fie vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor produ­selor agroalimentare pe pieţele internaţionale atâta timp cât fermierii vor pro­duce pentru auto­con­sum.

"Aproape 40% din coşul de consum este acoperit de pro­duse agroalimentare. Sun­tem singurul stat cu asemenea pondere", a spus el.

Jumătatea plină a paharului: avem loc de creştere

Totuşi, România ar putea avea producţii agricole duble faţă de cele din prezent şi exporturi de trei ori mai mari dacă ar ajunge la randamentele pe hectar ale fermierilor din vestul Europei, potrivit datelor BCR.

"Am putea hrăni de patru ori mai mulţi oameni. Randamentele sunt la noi la jumătate faţă de vestul Europei", a mai spus Anghel. Anul trecut producţia de grâu s-a ridicat la 5,7 milioane de tone, iar cea de porumb la 9 milioane de tone, iar valoarea totală a exporturilor de grâu şi porumb s-a cifrat anul trecut la aproape 800 de milioane de euro. În bani, dublarea producţiilor agricole pentru aceste produse se traduce printr-un plus în economie de aproape şase miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF.

Agricultura ar putea aduce în acest an 0,3% dintr-o creştere de 2% a PIB

Agricultura ar putea contribui în acest an la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,3% având în vedere o creştere totală preconizată la 2%, estimează Lucian Anghel, economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR).

"Maximul din trecut al contribuţiei agriculturii la creşterea PIB a fost de 1%. Contribuţia agriculturii în avansul PIB a evoluat precum nişte dinţi de fierăstrău, un an în sus, următorul în jos. Estimăm că agricultura va contribui cu 0,3% dintr-o creştere de 2%", a explicat Anghel.

În prezent agricultura contribuie la PIB cu circa 7%, valoare producţiei agricole ridicându-se la 8,4 miliarde de euro.