Renunţarea la euro nu este acceptată de greci deşi acum plătesc scump pentru că folosesc moneda unică

Autor: Constanta Catalina Apostoiu 20.07.2011
La 30 de ani după ce Grecia a devenit membră a Uniunii Europene şi la mai mult de un deceniu de când aceasta a renunţat la drahmă, una dintre cele mai vechi monede din lume, pentru euro, guvernul ţării încearcă să evite prima intrare în incapacitate de plată a datoriilor din regiune.


În condiţiile în care atenienii calculează costul protestelor de luna trecută, majoritatea grecilor au ajuns să considere că stabilitatea financiară şi costul menţinerii monedei euro implică sacrificii în creştere pentru o ţară care a îndurat ocupaţia nazistă, foametea, hi­perinflaţia, războiul civil şi apoi o dictatură militară.

Protestatarii au provocat daune de 800.000 de euro în Atena în timpul a două zile de violenţe din luna iunie în timp ce primul-ministru George Papandreou lupta pentru supravieţuire politică în parlament, scrie Bloomberg.

Premierul a câştigat un vot de încredere şi apoi susţinere pentru un nou pachet pe cinci ani de măsuri de austeritate şi vânzări de active de stat în valoare de 78 de miliarde de euro în aceleaşi zile pentru a obţine noi fonduri internaţionale.

Elsa Papadimitriou, parlamentar din partea partidului de opoziţie Noua Democraţie timp de 20 de ani, a sfidat linia partidului şi a susţinut pachetul.

"Planul pe termen mediu este o soluţie, bună sau nu se va vedea, însă imperativă", a declarat Papadimitriou.

Deşi majoritatea grecilor spun că ceva trebuie făcut, Papandreou plăteşte pentru această convingere cu o scădere a susţinerii publice.

Provocarea pe care o are în faţă acesta este de a-i convinge pe greci că măsurile sale vor funcţiona într-un moment în care încrederea în politicieni se situează la cel mai scăzut nivel din 1974.

Rata şomajului din Grecia este aşteptată să atingă o medie de 14,5% în acest an, iar economia să se contracte cu 3,8%, al treilea an consecutiv de scădere.

Este bun euro sau nu?

Potrivit unui sondaj realizat în iunie, aproape jumătate din protestatarii din Atena consideră că integrarea Greciei în UE are efecte negative, comparativ cu 80% la nivel naţional care susţin că integrarea este un avantaj.

Papandreou trebuie de asemenea să demonstreze celorlalte ţări membre ale zonei euro că planul său de austeritate poate avansa destul de rapid.

După 12 luni de reduceri salariale şi de pensii şi majorări de taxe care au venit drept condiţie pentru acordarea primului pachet de susţinere de 110 miliarde de euro, deficitul bugetar al Greciei depăşeşte de trei ori limita UE de 3% din PIB.

În lipsa unor noi măsuri, datoria ţării va atinge 166% din Produsul Intern Brut anul viitor, potrivit Comisiei Europene. Iar la începutul lunii iunie UE, BCE şi FMI arătau că lipsa de determinare a guvernului de a restructura economia greacă riscă să menţină deficitul fiscal la nivelul nesustenabil de 10% din Produsul Intern Brut.

"Nu este nicio îndoială că dacă în primul an al programului Grecia ar fi depus eforturi mai susţinute, nu ne-am fi aflat în situaţia actuală", a declarat Riccardo Barbieri, eco­nomist-şef în cadrul Mizuho International.

Şi-au scos banii din bănci

Depozitele băncilor greceşti au consemnat cel mai puternic declin din mai mult de un an în mai pe fondul speculaţiilor privitoare la un default şi la părăsirea zonei euro de către Grecia.

Potrivit specialiştilor, inclusiv profesorului Martin Feldstein de la Harvard University, revenirea la drahmă reprezintă cea mai bună cale de refacere a competitivităţii Greciei. Totuşi, un astfel de pas a fost exclus din start de către oficialii europeni şi greci.

"Revenirea la drahmă nu ar face decât să acutizeze problemele", a declarat Miranda Xafa, analist în cadrul IJPartners din Geneva şi fost membru al boardului FMI pentru Grecia. "Nu va soluţiona cu siguranţă problema datoriilor pentru că datoriile Greciei sunt exprimate în euro, şi nu drahme. Devalorizarea ar duce rapid ţara în insolvenţă."

Un "cerc vicios" de devalorizări ale drahmei şi inflaţie în anii '80 "nu numai că nu au sporit competitivitatea, dar au şi erodat valoarea economiilor oamenilor. De aceea grecii au susţinut puternic adoptarea euro", a adăugat Xafa.

Au trecut la euro nepregătiţi

Majoritatea cetăţenilor greci au văzut integrarea în UE în 1981 şi trecerea la euro 20 de ani mai târziu ca pe o cale de a scăpa de instabilitate politică şi economică. În Grecia se înregistra un procent de susţinere pentru euro peste medie, de 72%, chiar înainte de introducerea monedei, arată Yiannis Mavris, director al companiei de sondaje Public Issue.

La început, ţara nu a îndeplinit condiţiile de aderare, cu o rată a inflaţiei de trei ori mai mare decât media UE, un deficit bugetar foarte mare şi o monedă atât de instabilă, încât banca centrală a fost nevoită să cheltuiască 2,5 miliarde de dolari pentru a o susţine.

Pentru a aduce ratele dobânzii în linie cu cele din zona euro, banca centrală a redus costul finanţării de nouă ori în 2000, până la 4,75%.

Chiar şi Partidul Comunist din Grecia, ale cărui sedii sunt dominate de portrete ale lui Vladimir Lenin, spune că menţinerea euro este o idee bună, deşi se opune vânzării de active de stat şi implementării de măsuri de austeritate.

"O ieşire din zona euro şi o revenire la drahmă în condiţiile actuale ar avea consecinţe catastrofale", a declarat Aleka Papariga, lider al Partidului Comunist.

Un sondaj realizat pe 22 mai de compania Public Issue indica faptul că două treimi din greci resping ideea abandonării monedei euro şi numai 16% sunt de acord cu revenirea la drahmă. Rata generală de acceptare a euro s-a situat la 58%, fiind semnificativ mai ridicată în rândul pensionarilor şi femeilor casnice.

De ce nu poate ieşi Grecia din zona euro