Intenţia spaniolilor de a restricţiona piaţa muncii pentru români va avea deocamdată un efect limitat

Autor: Iulian Anghel 20.07.2011

Intenţia Spaniei de a restricţiona accesul imi­gran­ţilor români ar fi prima măsură protecţionistă pe piaţa muncii impusă după ce această ţară a deschis complet piaţa muncii pentru români în 2009. Volumul de bani pe care românii din Spania îi trimit acasă - peste 1 mld. euro anual - ar putea fi afectat sau nu în funcţie de felul în care intenţiile vor fi transpuse în norme legale.

Cu un nivel al şomajului care a atins 20% din totalul populaţiei active, Spania intenţionează să-şi protejeze piaţa muncii în faţa noilor imigranţi, dar românii care lucrează în Spania nu ar urma să fie afectaţi întucât măsura nu se va aplica retroactiv. Oficial, potrivit datelor ministerului spaniol al muncii şi imigraţiei, în Spania locuiau la finele lui 2010 apro­xi­mativ 850 de mii de români. Aceştia au trimis anul trecut acasă peste 1,2 mld. euro.

Valoarea remiterilor totale a fost între 2005 şi 2010 de 32 mld. euro, potrivit datelor furnizate de diverse instituţii. Remiterile în primele cinci luni ale lui 2011 au fost, potrivit datelor BNR, de 986 mil. euro.

Potrivit unui studiu din iunie al MoneyGram, unul dintre principalii jucători în piaţa transferului de fonduri la nivel mondial, românii din Italia trimit acasă anul trecut cei mai mulţi bani (36% din totalul remiterilor, urmaţi de cei din Spania, 34% şi Marea Britanie, 14%). Astfel românii din Italia au trim acasă în 2011 în jur de 1,3 mld. euro, dintr-un total al remiterilor de aproximativ 4 mld. euro, iar cei din Spania, 1,2 mld. euro.

Este posibil ca valoarea remiterilor - pe care România s-a bazat în ultimii ani pentru că i-a echilibrat intrările şi ieşirile de valută - să fie afectată de decizia Spaniei?

Românii din Italia au trimis acasă anul trecut cei mai mulţi bani (36% din totalul remiterilor), urmaţi de cei din Spania (34%) şi Marea Britanie (14%). Astfel, românii din Italia au trimis acasă în 2011 în jur de 1,3 mld. euro, dintr-un total al remiterilor de aproximativ 4 mld. euro, iar cei din Spania, 1,2 mld. euro.William Brânză, deputat pentru diaspora, susţine că este prea devreme pentru a face o evaluare pentru că măsura îi vizează pe potenţialii imigranţi români şi nu pe cei care sunt deja rezidenţi în Spania.

"Cum actualii rezidenţi nu vor fi afectaţi dacă măsura se va pune în practică, nici veniturile lor nu vor fi afectate, drept urmare nici transferurile."

Senatorul pentru diaspora Viorel Badea susţine, la rândul său, că o eventuală măsură de restricţionare masivă pe piaţa muncii pentru români ar putea chiar afecta structural economiile statelor în care aceştia trăiesc şi muncesc - sunt în jur de trei milioane de români care muncesc în străinătate, majoritatea în UE.

O comisie guvernamentală spaniolă a stabilit că în 2009 românii care munceau în Spania au contribuit cu 1% la PIB-ul ţării.

Ministrul român de externe Teodor Baconschi arată că măsura impusă de spanioli va fi temporară şi trebuie înţelească în contextul în care şomajul este la cel mai înalt nivel din UE. Potrivit şefului diplomaţiei, peste o treime din românii din Spania nu au, din cauza crizei care a lovit ţara, un loc de muncă, ceea ce pune presiune pe autorităţile spaniole, care trebuie să le asigure surse de trai.

Aceasta este realitatea prin intermediul căreia trebuie analizată intenţia Madridului de a bloca temporar accesul pe piaţa muncii pentru noi imigranţi români, arată el.

Ministrul român de externe spune că a vorbit luni cu omologul său spaniol Trinidad Jimenez împreună cu care a stabilit că, până săptămâna viitoare când miniştrii muncii din cele două ţări vor avea o întâlnire, să se constituie un grup de lucru care să analizeze realităţile din piaţa muncii, dar şi cum să fie gestionată public această măsură, astfel încât ea să nu capete conotaţii politice.

"Măsura va fi una temporară. Apoi, în sânul comunităţii româneşti din Spania şomajul este de 35%, un procent net peste media naţională de 20%. Să primeşti în câţiva ani 900.000 de cetăţeni români, să le găseşti locuri de muncă (Spania a deschis total piaţa muncii pentru români la 1 ianuarie 2009 - n.n.), să plăteşti asigurări pentru o treime din ei (şomerii - n.n.) nu este un lucru uşor. Prin înţelegerea (de luni - n.n.) vom căuta, în primul rând, să gestionăm în comun această problemă. Din solidaritate europeană trebuie să-i înţelegem. Nu este vorba de a culpabiliza Spania, ci de a o înţelege", a explicat pentru ZF şeful diplomaţiei române.