Fondul de Garantare are 500 mil. euro pentru despăgubiri în caz de falimente bancare

Autor: Claudia Medrega 20.07.2011

Fondul de Garantare a Depo­zitelor în Sistemul Bancar (FGDB) avea la jumătatea anului disponibilităţi de 2,1 mld. de lei (500 mil. euro) cu care ar putea să intervină pentru a despăgubi deponenţii în eventualitatea în care o bancă ar intra în faliment. Dacă se compară, suma ar fi de circa patru ori mai mare decât compensaţiile plătite deponen­ţilor garantaţi în cazul a şapte bănci intrate în faliment în ultimii 12 ani, respectiv 512 mil. lei.

Resursele fondului la jumătatea anului ar reprezenta aproximativ 1,6% din valoarea depozitelor garantate, în creştere faţă de 1,2% la jumătatea anului trecut, nivelul poziţionând FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor din Uniunea Euro­peană cu cele mai mari grade de aco­pe­rire a expunerii. "Legislaţia privind garan­ta­rea depozitelor s-a schimbat de-a lungul timpului. La începutul anilor '90 nu exista legis­laţie pentru garantare şi nici fond de garantare. Şi înainte de 1999 au existat 2-3 bănci cu probleme, iar printre primele măsuri ad-hoc a fost constituirea de către Guvern a unui fond de despăgubire a deponenţilor. Acum plafonul de garantare este foarte mare. Nu se compară cu sumele existente atunci", a comentat analistul Aurelian Dochia.

Fondul garantează atât depozitele firmelor mici şi mijlocii, cât şi pe cele ale populaţiei la băncile locale, cu excepţia celor care funcţionează în regim de sucursală, în limita a 100.000 de euro, plafonul fiind dublat în acest an.Totodată, a fost creat un fond pentru despăgubirea persoanelor prejudiciate prin măsurile luate în cursul administrării speciale a instituţiilor de credit. Ca o premieră, în luna iunie 2011 s-au înregistrat primele intrări de bani la nou-înfiinţatul fond, toate instituţiile de credit plătindu-şi cotizaţiile aferente anului 2011. Astfel, primele sume acumulate în acest fond special totalizează 50,2 mil. lei, conform unui raport al FGDB

Resursele GDB destinate garantării depozitelor depăşesc cu 34% nivelul din pri­ma jumătate a anului trecut şi sunt cu 26,2% peste valoarea din primul trimestru. Creş­terea încasărilor FGDB s-a datorat atât majorării cotei contribuţiei anuale a băn­cilor, de la 0,2% la 0,3% din valoarea totală a depozitelor garantate, cât şi veniturilor obţinu­te din plasamentele realizate de Fond. Con­tribuţiile anuale încasate de Fond în 2011 de la bănci au însumat 397,2 mil. lei, în creş­tere cu 57,6% faţă de sumele încasate anul trecut. În contextul crizei financiare inter­naţionale, guverne şi bănci centrale din toată lumea au alocat miliarde de dolari pen­tru salvarea unor bănci, în principal de im­portanţă sistemică, şi au redus dobânzile de referinţă, pentru stabilizarea sectorului financiar. Dar s-au înmulţit şi falimentele.

"Majorarea contribuţiilor băncilor la Fondul de Garantare începând cu acest an a fost o măsură prudenţială, pentru a face să fie mai bine dotat cu resurse dacă ar apărea o problemă în sistemul bancar. Dar, în Ro­mâ­nia nu există motive de îngrijorare, nu au existat falimente de mulţi ani. Fondul ar tre­bui să facă faţă unor probleme la o scară mică. Dacă ar fi vorba de o singură bancă mare, nu ar putea să facă faţă. Nicio entitate de acest fel nu poate să facă faţă unor probleme majore, sistemice", a spus Dochia.

Una dintre regulile propuse pe plan in­ter­­naţional prevede că o schemă de g­a­ran­tare a depozitelor ar trebui să dispună de fon­duri suficiente pentru a acoperi plăţile de com­pensaţii în cazul indisponibilizării de­po­zi­telor la 4-5 bănci de dimensiune mică sau 2-3 bănci de dimensiune medie.

Cele şapte falimente bancare din ultimii 12 ani

În ultimii 12 ani care au trecut de la primul faliment bancar care a intrat sub incidenţa Fondului au fost plătite compensaţii de 512,2 mil. lei în favoarea deponenţilor garantaţi ai unui număr de şapte bănci intrate în faliment, şi anume Banca "Albina" (1999), Bankcoop şi Banca Internaţională a Religiilor (2000), Banca Română de Scont şi Banca Turco-Română (2002), Banca "Columna" (2003) şi Nova Bank (2006), conform raportului.

Fondul plăteşte compensaţii către deponenţii garantaţi, în limita plafonului de garantare şi a altor condiţii stabilite prin lege, atunci când depozitele devin indisponibile.

Până la jumătatea anului, FGDB a recuperat de la băncile în faliment creanţe în sumă de 159,8 mil. lei, reprezentând un grad de recuperare de 31,1% din totalul creanţelor sale. Cea mai mare parte din sumă, respectiv 158,8 mil. lei, reprezintă recuperări aferente compensaţiilor plătite, iar 1 mil. lei corespunde contribuţiilor datorate de băncile în faliment Fondului.

Fondul şi-a recuperat integral doar creanţele pe care le avea asupra a două din cele şapte bănci, respectiv Banca Română de Scont şi Nova Bank.

"În cursul ultimilor ani, posibilităţile de recuperare a creanţelor şi de valorificare a activelor băncilor intrate în faliment s-au redus din ce în ce mai mult, în portofoliul acestora regăsindu-se active ori creanţe tot mai puţine şi de valori tot mai reduse sau greu de valorificat, situaţie care confirmă apropierea băncilor respective de faza finală a activităţii de lichidare", se arată în raport.