Astăzi este ziua crucială care decide viitorul monedei euro şi soarta financiară a Europei

Aflaţi sub presiunea investitorilor, şefii de state şi de guverne din zona euro se întâlnesc astăzi de urgenţă la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un numitor comun în privinţa modului în care Grecia poate fi scoasă din criza datoriilor. Pe masa negocierilor se află soluţii precum taxarea băncilor din zona euro pentru a finanţa o parte din cel de-al doilea ajutor financiar acordat elenilor.

Summitul vine într-un moment în care politicienii sunt penalizaţi pentru lipsa de fermitate cu care acţionează în încercarea de a opri extinderea crizei către ţări precum Italia şi Spania, care au economii de peste 1.000 de miliarde de euro considerate prea mari pentru a putea fi salvate.

Cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară are cel mai mult de plată în orice bailout din zona euro, a avertizat însă că summitul nu va aduce o soluţie "spectaculosă" care rezolvă totul, semn al dificultăţilor cu care oficialii europeni se confruntă în negocierile pentru găsirea unei soluţii pentru Grecia, scrie Financial Times.

Summitul se concentrează pe stabilirea "unui proces controlat cu etape succesive prin care să se ajungă la cauza problemelor, adică reducerea datoriilor greceşti şi îmbunătăţirea competitivităţii statului elen", a spus Merkel.

Taxarea băncilor, aproape de realitate

Mai mulţi oficiali implicaţi în negocieri au declarat că taxarea băncilor din zona euro va fi probabil unul dintre elementele-cheie ale unui nou program de salvare a Greciei în valoare de 115 miliarde de euro. S-a ajuns la această soluţie pentru că negocierile dintre oficialii europeni şi creditorii privaţi ai Greciei nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte implicarea celor din urmă în noul bailout.

Prin taxarea instituţiilor de credit s-ar putea obţine 30 de miliarde de euro în decursul a trei ani, men­ţionează Financial Times. Această soluţie ar satisface pretenţiile Germaniei şi Olandei ca la pachetul de finanţare stabilit pentru statul elen să contribuie deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti. De asemenea, prin acest plan va fi evitată, probabil, o intrare în incapacitate de plată a Gre­ciei. Atât Germania, cât şi Olanda insistă ca pachetul de salvare să includă şi alte opţiuni pentru participarea sectorului privat. Alte propuneri, printre care un program guvernamental de răscumpărare a datoriilor, un plan susţinut de Berlin de preschimbare a obligaţiunilor şi un plan francez de rostogolire a datoriilor, ar putea fi incluse ca "meniu" de opţiuni pentru deţinătorii de obligaţiuni. Un eventual program de răscumpărare de datorii va fi finanţat probabil de Fondul European de Stabilitate Financiară, de 440 de miliarde de euro.

FMI a anunţat că va susţine folosirea fondului pen­tru răscumpărarea de obligaţiuni. FMI va spijini, de aseme­nea, implicarea facilităţii în recapitalizarea băncilor cu probleme.

Şi BCE cedează

Negocierile liderilor europeni ar putea fi uşurate de schimbarea de poziţie a Băncii Centrale Europene (BCE), care mult timp s-a opus feroce oricărei soluţii pentru Grecia care ar putea fi inter­pretată ca intrare în incapacitate de plată, avertizând că nu va accepta ca garanţii de la bănci obligaţiuni cu rating de default. Astfel, Ewald Nowotny, unul dintre membrii consiliului gu­vernator al BCE, a indicat că instituţia va accepta o intrare în incapacitate de plată selectivă şi de foarte scurtă durată.

Importanţa evenimentului de azi reiese din discuţiile avute de cancelarul german cu preşedintele american Barack Obama în care s-a stabilit că găsirea unei soluţii este importantă pentru economia globală. De altfel, înaintea summitului de astăzi, liderii europeni s-au consultat cu cei din SUA şi Canada.

• Permiterea fondului de urgenţă al UE să cumpere obligaţiuni greceşti de pe piaţa secundară.

• Folosirea fondului pentru recapitalizarea băncilor.

• Permiterea ţărilor lovite de criză să-şi răscumpere datoriile.

• Taxarea băncilor din zona euro pentru finanţarea pachetului de salvare a Greciei.

• Rostogolirea voluntară a datoriilor greceşti.

• Emisiuni comune de eurobonduri ale membrilor zonei euro.

• Intrarea Greciei în incapacitate de plată.

FMI: Criza din Grecia este extrem de contagioasă

Criza datoriilor suverane din Grecia riscă să se propage în toată zona euro chiar dacă liderii europeni reuşesc să evite intrarea statului elen în incapacitate de plată, se arată într-un studiu al FMI, potrivit Bloomberg.

Comisia Europeană şi BCE consideră că un default ar putea declanşa un efect de contaminare a economiilor de bază ale zonei euro , ceea ce va avea consecinţe economice severe. Analiştii FMI apreciază însă că există riscuri mari de contaminare chiar şi cu o strategie care încearcă să evite intrarea în incapacitate de plată.

Premierul grec: Salvaţi-ne de dragul Italiei şi al Spaniei

Premierul elen George Papandreou a declarat că liderii europeni trebuie să demonstreze la summitul din Bruxelles că pot înfrunta criza datoriilor din UE pentru a evita efectul de contaminare care se face deja simţit în Italia şi Spania, scrie Bloomberg. "Ar putea fi un moment de cotitură pentru drumul pe care merge Europa. Pieţele spun cam ceea ce zic şi eu: Grecia face ce poate, dar Grecia nu va putea duce toată povara Europei şi a celorlalte probleme pe care Europa le are", a spus Papandreou. Randamentele obligaţiunilor greceşti cu scadenţa la doi ani au depăşit miercuri în premieră 40%.

Europa de Est are nevoie de un scut împotriva crizei

Europa Centrală şi de Est are nevoie de un "firewall" împotriva efectelor posibilelor intrări în incapacitate de plată în zona euro, apreciază şeful firmei ruseşti de brokeraj Renaissance Capital, citat de Bloomberg.

Grecia va fi probabil primul membru al zonei euro care intră în default şi ar putea fi urmată de alte state ale căror datorii trebuie restructurate dacă liderii europeni nu reuşesc să prevină propagarea crizei, a spus Stephen Jennings, CEO al Renaissance Capital.