Blidar: Dacă produceam trenuri de metrou în ţară şi nu luam de la străini, 40% din valoarea lor rămânea aici

Valer Blidar, unul dintre cei mai mari industriaşi români, care a înfiinţat Banca Feroviară şi care controlează Astra Vagoane Călători, susţine că producerea unor garnituri de metrou în ţară ar aduce avantaje atât pentru fabricanţi, cât şi pentru stat, având în vedere că aproape jumătate din preţul trenurilor s-ar întoarce la bugetul de stat.

Metrorex se află în plin proces de achiziţie a 16 noi garnituri de metrou, însă la licitaţie s-au înscris doar două companii străine, Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF) din Spania şi Bombardier din Canada, cu oferte de 97, respectiv 117 milioane de euro, în condiţiile în care Metrorex estimase că cele 16 trenuri vor costa 107 milioane de euro, adică aproape 6,7 milioane de euro pe fiecare garnitură.

"Nu s-a ţinut cont de faptul că un vagon al unui astfel de tren are un preţ de, să zicem, un milion de euro atât în ţară, cât şi în străinătate, numai că în ţară 40% din acest cost îi revin statului sub formă de taxe şi impozite, ca să nu mai vorbim de locurile de muncă create", a explicat Blidar pentru ZF.

Întreprinderea de Va­goane Arad, din care s-a desprins şi Astra Vagoane Călători în urma pri­vatizărilor din anii '90, a livrat primele garnituri de metrou din Bucureşti, de tip IVA, din care numai 16 însă mai circulă astăzi prin subteranul Capitalei. Din totalul de 60 de trenuri pe care Me­trorex le scoate zilnic pe liniile de metrou, 44 sunt livrate începând cu anul 2000 de canadienii de la Bombardier.

În prezent linia de producţie de garnituri de metrou de la Astra este închisă. "Metrorex nu a vrut să mai încheie cu noi şi contract de mentenanţă a metrourilor, astfel că am fost nevoiţi să închidem. Noi fabricam, puteam merge în continuare, dar din moment ce s-a renunţat la noi, ar fi destul de problematic să reluăm producţia, deoarece costurile ar fi prea mari", a declarat Blidar.

Astra Vagoane a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri estimată la 45 mil. euro şi a prezentat la finalul săptămânii trecute un prototip de tramvai, piaţă pe care compania vrea să intre. Despre reluarea producţiei de garnituri de metrou însă nu se pune problema în următoarea perioadă. "Dacă vom întrezări o posibilitate viabilă, şi nu doar pentru producţia a 10-15 trenuri, am putea redeschide fabrica, fie singuri, fie în colaborare cu alţi produ­cători de renume mondial", a spus Blidar.

În general, licitaţiile de stat au o miză uriaşă, atrăgând interesul a numeroase companii străine şi chiar şi implicarea ambasadelor, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu un an în cazul avioanelor Gripen (Ambasada Suediei a făcut lobby pentru ca România să cumpere avioane de luptă Gripen, produse de Saab). La licitaţia pentru garniturile de metrou din Bucureşti însă interesul pare să nu fi fost foarte mare.

"Este de neînţeles ce se întâmplă pe piaţa românească. Nu suspectez pe nimeni de împărţire a pieţelor, dar la licitaţia de acum au participat doar două companii, în condiţiile în care numai în Europa sunt 4-5 fabrici de renume în acest domeniu", a declarat Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex.

Licitaţia pentru achiziţia a 16 noi trenuri de metrou în Capitală nu şi-a aflat deocamdată câştigătorul deşi termenul pentru anunţarea lui era mijlocul lunii iulie. Udrişte susţine că alegerea uneia dintre cele două companii va mai întârzia până spre finalul lui iulie, pentru că au existat o serie de clarificări pe care Metrorex le-a cerut cu privire la cele două oferte. "Încă suntem în dezbateri cu privire la ofertele depuse de cele două companii, pentru că am cerut mai multe clarificări privind oferta tehnică. Sunt de ordinul zecilor aceste clarificări", a spus Udrişte.

Achiziţia celor 16 trenuri este inclusă în acordul de împrumut încheiat în 2009 de Guvern cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), de 395 milioane euro, pentru construcţia Magistralei V Drumul Taberei - Universitate. Licitaţia pentru cumpărarea a alte 21 de garnituri, ce vor fi plătite tot din această sumă, este programată peste circa doi ani, când se esti­mează finalizarea liniei Drumul Taberei - Eroilor.

Spaniolii de la CAF caută pieţe

Grupul spaniol Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF), cu afaceri de 1,5 miliarde de euro anul trecut, nu a mai furnizat până acum material rulant în România, în schimb a livrat trenuri de metrou în oraşe precum Barcelona, Bruxelles, Washington sau Hong Kong, potrivit informaţiilor de pe

site-ul companiei. Compania are o istorie de peste 100 de ani şi are în prezent pese 7.000 de angajaţi la nivel mondial. CAF mai produce şi trenuri de mare viteză sau tramvaie.

Canadienii de la Bombardier au câştigat în 2000

Gigantul canadian Bombardier a mai livrat din 2000 până în prezent companiei Metrorex 44 de trenuri, precum şi sisteme de semnalizare. Compania a avut venituri de 17,7 miliarde de dolari (circa 12,5 miliarde de euro) în anul fiscal 2010-2011 şi are peste 65.000 de angajaţi în 69 de centre de producţie din întreaga lume. Bombardier a semnat la finalul anului trecut un acord cu Remarul 16 Februarie pentru fabricarea la Cluj a unor trenuri sub licenţa canadienilor.

La bulgari se bat şi ruşii pe contracte

Nici licitaţiile de achiziţii de noi trenuri din alte capitale din regiune nu au prezentat un interes foarte mare din partea producătorilor mondiali. În Sofia, spre exemplu, licitaţia pentru cumpărarea a 18 noi trenuri pentru cea de-a doua magistrală de metrou, ce va fi inaugurată în 2012, a atras interesul a doar două companii: CAF din Spania şi Metrovagonmash din Rusia. Câştigători au fost ruşii, care de altfel au produs şi celelalte 85 de trenuri aflate în prezent în parcul companiei care gestionează reţeaua de metrou din Sofia, Metropolitan, potrivit agenţiei de presă Novinite. Valoarea celor 18 garnituri cumpărate de bulgari se ridică la aproape 100 de milioane de euro, adică aproximativ 5,6 milioane de euro pe unitate.