Răscumpărarea obligaţiunilor Greciei, singura şansă de implicare a creditorilor privaţi fără default

Răscumpărarea obligaţiunilor Greciei este singura formă de implicare a creditorilor privaţi în cel de-al doilea pachet de salvare a statului elen care nu ar declanşa intrarea guvernului de la Atena în default selectiv, a declarat pentru Reuters o sursă oficială din zona euro.


Surse europene apropiate discuţiilor de joi privind al doilea pachet de bailout al Greciei au afirmat că ideea răscumpărării datoriilor statului elen este una dintre principalele opţiuni luate în calcul.


"Cu privire la toate celelalte variante discutate până acum, verdictul este foarte clar, ar conduce la default selectiv, în timp ce în privinţa răscumpărării datoriilor intrarea în incapacitate de plată nu este un lucru sigur. Se pare că răscumpărarea poate fi organizată în aşa fel încât să nu conducă la default selectiv şi, evident, dacă această presupunere se va dovedi adevărată, acesta este modul în care va fi implicat sectorul privat şi vom susţine propunerea. Faptul că BCE (Banca Centrală Europeană - n.r.) face asta în mod transparent de câteva luni şi nimeni nu a ridicat problema default-ului selectiv demonstrează că este posibil", a afirmat un oficial european.
BCE cumpără de câteva luni obligaţiuni ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei pe piaţa secundară pentru a crea un prag sub preţurile acestor titluri şi a le împiedica să se deprecieze.


"Avem puţin timp să organizăm (răscumpărarea - n.r.). Ar fi structurată în aşa fel încât să obţinem rezultatele aşteptate în privinţa implicării investitorilor privaţi şi, în acelaşi timp, pieţele să nu fie destabilizate. Cunoaştem destul de bine volumul de obligaţiuni ale statului elen deţinute de sectorul privat şi valoarea de piaţă a acestora. Răscumpărarea s-ar derula la un preţ un pic mai mare", a continuat sursa citată.


Întrebat dacă operaţiunea ar putea reduce datoria de stat a Greciei cu circa o treime, oficialul a declarat că acest obiectiv ar fi "puţin prea ambiţios".
O altă variantă luată în calcul pentru implicarea investitorilor privaţi în al doilea pachet de bailout al Greciei ar fi propunerea Germaniei privind un bond swap, prin care investitorii să preschimbe obligaţiunile statului elen pe titluri cu maturate mai îndelungată, a adăugat oficialul citat. Acest plan are însă şanse mai reduse de succes, deoarece ar declanşa cu siguranţă un default selectiv pe Grecia.
Surse oficiale din zona euro au declarat că liderii europeni reuniţi joi la Bruxelles vor conveni cel mai probabil creşterea flexibilităţii operaţiunilor Fondului European de Stabilitate Financiară EFSF.


"Este o şansă destul de mare pentru un acord de creşterea a flexibilităţii EFSF. Liniile flexibile de credit sau un acord de precauţie - cred că aceste variante sutn în general acceptate. Încă nu există unanimitate, însă în contextul unui pachet mai general de măsuri ar fi posibil să se ajungă la un acord pentru asta. Achiziţiile de obligaţiuni de către EFSF pe piaţa secundară ar fi o chestiune dificilă. De acolo, dezbaterea se încadrează în discuţia mai generală privind implicarea investitorilor privaţi, deoarece astfel de acţiuni pe piaţa secundară ar reprezenta practic răscumpărare a obligaţiunilor", a arătat oficialul.


În privinţa ideii propuse iniţial de băncile franceze, de a rostogoli datoriile Greciei, sursa citată a arătat că această variantă are şanse mai mici de a fi adoptată.
"Valoarea ideii băncilor franceze a scăzut un pic deoarece ar declanşa default şi ar fi destul de generoasă faţă de bănci, aşa cum ne-am putea aştepta din partea unei propuneri a băncilor", a spus persoana intervievată.