Statul, acţionar fără voie la Petromidia. Cine este responsabil că recuperează doar jumătate din cele 516 mil. euro împrumutate?

Ministerul Finanţelor a încasat anul trecut 55 mil. euro din datoria de 571 mil. euro a Rompetrol Rafinare, iar pentru restul de 516 mil. euro a primit acţiuni reprezentând 44,6% din companie.

Majorarea de capital aprobată de acţionarii Rompetrol Rafinare (RRC) la 30 septembrie 2010, prin care obligaţiunile deţinute de stat au fost convertite în acţiuni, iar Ministerul Finan­ţelor a devenit acţionar cu 44,6% din acţiuni în companie, a fost înregistrată pe data de 15 iulie la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, potrivit unui raport transmis de Rompetrol către BVB. În urma acestei operaţiuni, statul a redevenit oficial acţionar al Rompetrol Rafinare (Petromidia) după 11 ani.

În luna iunie, Tribunalul Constanţa a respins cererea Ministerului de Finanţe privind anularea majorării de capital de la Rompetrol Rafinare. Reprezentanţii ministerului au susţinut că Rompetrol ar fi fost obligată fie să răscumpere toate obligaţiunile, în valoare de 571 mil. euro, fie să le convertească integral în acţiuni. Kazahii de la KazMunaiGaz, care deţin pachetul majoritar de acţiuni al grupului Rompetrol, au plătit statului în august 2010 suma de 55 mil. euro pentru a răscumpăra o parte din obligaţiuni, iar restul obligaţiunilor în valoare de 516 mil. euro le-au convertit în acţiuni. În acest fel, kazahii au păstrat pachetul majoritar de acţiuni. Dacă ar fi convertit toate obligaţiunile în acţiuni, kazahii ar fi pierdut controlul.

Tribunalul Constanţa a decis că operaţiunile au fost legale şi că majorarea de capital poate fi înregistrată la Registrul Comerţului, deşi statul mai are căi de atac. Majorarea de capital nu a fost înregistrată încă la Depozitarul Central, astfel încât numărul oficial de acţiuni nu s-a modificat. Pentru asta este nevoie de avizul CNVM. Abia după înregistrarea la Depozitarul Central statul îşi poate valorifica acţiunile.

În cazul în care instanţele superioare menţin decizia tribunalului, statul va trebui să găsească o modalitate de a-şi recupera banii prin vânzarea acţiunilor. Printre soluţiile pe care le are la dispoziţie ar fi vânzarea pachetului către kazahi sau vânzarea prin ofertă publică pe Bursă, ca la Petrom.

Suma pe care statul o va recupera depinde de preţul acţiunilor. Dacă şi-ar vinde acţiunile la preţul actual, de circa 0,065 lei/acţiune, statul ar încasa circa 302 mil. euro, cu 214 mil. euro mai puţin decât valoarea obligaţiunilor convertite.

Dacă kazahii vor face statului o ofertă la acelaşi preţ la care a cumpărat şi participaţiile acţionarilor minoritari ai RRC, la începutul lui 2010, de 0,0751 lei/acţiune, atunci statul ar încasa 350 mil. euro, cu 166 mil. euro mai puţin.

Pentru a recupera întreaga sumă, de 516 mil. euro, statul ar trebui să-şi vândă acţiunile la preţul de 0,111 lei/acţiune, cu 70% peste preţul actual de pe Bursă.

Desigur, statul poate cere un raport de evaluare independent pentru a determina preţul corect al acţiunilor, însă este puţin probabil să obţină un preţ de peste 0,1 lei în condiţiile în care compania a raportat pierderi semnificative în ultimii trei ani. O parte din pierderi erau determinate de reevaluarea datoriilor în valută, în timp ce altele provin din exploatare, având în vedere că majorarea preţului petrolului a redus puternic marjele de rafinare.

Cu majorarea de capital înregistrată şi la preţul actual al acţiunilor, de 0,0651 lei, capitalizarea Rompetrol Rafinare s-ar ridica la 700 mil. euro. Petromidia ar deveni astfel a patra companie de pe Bursă ca valoare, după Petrom, BRD şi Fondul Proprietatea, dar peste Transgaz şi Alro, două companii foarte profitabile.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi ieri pentru comentarii privind recuperarea banilor de la Rompetrol.

Scurt istoric al datoriilor Petromidia

În octombrie 2000, Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) a semnat contractul de privatizare a rafinăriei Petromidia cu grupul Rompetrol controlat de Dinu Patriciu. Rompetrol a plătit 50,5 mil. dolari pentru pachetul de acţiuni al statului şi şi-a asumat investiţii de 205 mil. dolari şi plata integrală a datoriilor companiei, de 225 mil. dolari, plus 325 mil. dolari pentru care Petromidia obţinuse eşalonări de plată de la creditorii BANCOREX şi Ministerul Finanţelor.

Rompetrol nu a plătit niciodată datoriile istorice ale Petromidia, iar în septembrie 2003 guvernul condus de Adrian Năstase a decis transformarea datoriilor, dobânzilor şi penalizărilor, în valoare de 571 mil. euro, în obligaţiuni pe şapte ani. Obligaţiunile erau convertibile, astfel că dacă nu erau răscumpărate la scadenţă, statul redevenea acţionar majoritar la Petromidia.

În august 2007, Patriciu a vândut grupul Rompetrol companiei KazMunaiGaz din Kazahstan, într-o tranzacţie care l-a făcut miliardar. Kazahii au preluat şi datoriile de la Rompetrol Rafinare, fără ca nicio autoritate a statului să fie consultată în acest sens.

În 2010, kazahii anunţă că nu au bani să răscumpere toate obligaţiunile Rompetrol Rafinare de la stat. Ei răscumpără obligaţiuni în valoare de 55 mil. euro, iar pe restul le convertesc în acţiuni în favoarea Ministerului Finanţelor. Statul atacă decizia în justiţie, dar Tribunalul Constanţa decide în iunie 2011 că operaţiunile au fost legale şi dispune înregistrarea Ministerului Finanţelor ca acţionar la Petromidia.