Tabără: Recolta de grâu va fi de cel puţin şase milioane de tone anul acesta

"Cerealele rămân factorul esenţial în piaţă. Nimic nu schimbă piaţa şi siguranţa alimentară a unei ţări la fel cum o schimbă cerealele. Producţia agricolă dă siguranţă economiei româneşti şi consider că în acest an vom avea o recoltă bună", a declarat Tabără la un seminar pe teme agricole organizat de Mediafax.

Acum, o tonă de grâu sau porumb se tranzacţionează la Londra sau Chicago la peste 200 de euro pe tonă, în timp ce la Rotterdam o tonă de ulei de floarea-soarelui costă 1.000 de euro.

Cu această ocazie Valeriu Tabără a oferit şi primele informaţii privind recoltele de grâu, rapiţă sau floarea-soarelui din acest an.

Astfel, ministrul s-a declarat optimist în ceea ce priveşte recolta de grâu din acest an, estimând că în următorii zece ani producţia va creşte cu 40%, până la 8 milioane de tone, jumătate din recoltă urmând să plece la export.

"Cu exporturi de patru milioane de tone, România ar intra în clubul exporta­torilor mondiali de grâu", a spus el.

Anul trecut fermierii români au recoltat în total 5,7 milioane de tone de grâu, potrivit datelor Ministerului Agriculturii (MADR). Grâul românesc acoperă 4% din producţia totală a Uniunii Europene. Fermierii europeni au recoltat anul trecut 136 de milioane de tone de grâu, potrivit datelor Deutsche Bank.

În privinţa recoltei din acest an Tabără nu a făcut nicio estimare însă a precizat că observă o creştere a randamentelor la hectar cu circa 40%.

"Mie la minister agricultorii îmi raportează 2,8 tone la hectar însă eu în teren nu am întâlnit până acum niciun producător care să obţină mai puţin de patru tone la hectar", a explicat el.

În condiţiile unui randament de patru tone la hectar producţia totală de grâu se va ridica în acest an la şase milioane de tone, având în vedere menţinerea aceleiaşi supra­feţe cultivate ca şi anul trecut. În bani, o asemenea recoltă va aduce în economia românească 1,7 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere preţurile de pe pieţele internaţionale.

Rapiţa s-a vândut direct din lan

Pe creştere în acest an va fi şi rapiţa, pentru că fermierii şi-au majorat cu mai mult de două treimi suprafeţele cultivate, fiind încurajaţi de preţurile-record. În prezent o tonă de rapiţă costă între 450 şi 500 de euro, potrivit datelor MADR.

"Rapiţa s-a vândut în acest an direct din lan. Suprafeţele plantate în acest an cu rapiţă s-au apropiat de un milion de hectare" a explicat Tabără.

Recolta de rapiţă de anul trecut s-a ridicat la 0,9 milioane de tone, 4,4% din totalul produs în Uniunea Europeană. România s-a clasat în 2010 printre primii zece producători de rapiţă la nivel mondial, cu o producţie aproape de cea a Statelor Unite şi dublă faţă de cea a Rusiei. Potrivit estimărilor lui Valeriu Tabară recolta de rapiţă din acest an trebuie să ajungă la 1,6 milioane de tone, aproape de două ori mai mult ca în perioada anterioară. Astfel, recolta din acest an va aduce în total 800 de milioane de euro în conturile fermierilor români care au mizat pe rapiţă.

Creştere şi la floarea-soarelui

Fermierii români au plantat în acest an şi mai multă floarea-soarelui. Suprafeţele acoperite cu floarea-soarelui se apropie de un milion de hectare, în creştere cu 22% faţă de anul anterior. "La floarea-soarelui pro­ducţia arată bine, suntem în plan", mai spune Tabără.

În aceste condiţii, recolta de floarea-soa­relui s-ar putea ridica în acest an la 1,6 mili­oane de tone, cu 300.000 mai mult ca anul trecut. Astfel recolta de floarea-soarelui va aduce în acest an în economie 400 mil. euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere pre­ţurile de pe pieţele internaţionale.

Avans de 50% al exporturilor de alimente în prima parte a anului

Un alt semnal că recoltele din acest an vor fi peste cele de anul trecut sunt exporturile de alimente din prima parte a anului. România a exportat în primele patru luni ale acestui an produse ali­mentare în valoare de 947 de milioane de euro, cu 50% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor MADR.

"Echilibrarea balanţei comerciale pen­tru produsele agroalimentare înseamnă mult pentru stabilizarea economiei", crede Valeriu Tabără.

Simultan, în primele luni ale acestui an importurile de alimente s-au ridicat la

1,4 miliarde de euro, în creştere cu 21% faţă de perioada similară a lui 2010.

România continuă să înregistreze un deficit comercial pentru produsele ali­mentare care se ridică la 462 milioane de euro, în scădere cu 16% faţă de primele patru luni ale anului trecut.