La Mamaia e ca pe Marte. De ce litoralul românesc este plin de alge şi de ce ţărmul bulgăresc este curat

La Mamaia, până şi castelele de nisip, construite cu migală de piticii refugiaţi de scârbă pe uscat, sunt ornate cu verde-algă. "Eu nu mai stau aici că mă înţeapă la inimă mirosul ăsta. Tu chiar nu simţi, dragă?", îl ia la sentiment, proaspăt rujată şi pe jumătate furioasă, doamna Popa pe soţul ei, Dănuţ Popa, şi dă să se ridice de pe prosop, informează Gandul.

Sânii dezgoliţi ai soţiei şi abdomenul ei bombat, peste toate care au trecut anii, nu-l mai pot impresiona însă demult pe domnul Popa. Priveşte trist, în gol, tolănit pe un şezlong pentru care a plătit 15 lei, la nămolul verde de alge care se întinde cât vezi cu ochii la malul plajei de la Mamaia şi care pute ascuţit, de îţi ridică ficaţii în gât.

"E prima zi. Am plătit deja pe zece zile, 230 de lei camera pe noapte. Unde să mă mai duc în altă parte? Lasă, poate la anul o să fie mai bine", se încurajează Dănuţ Popa. Au venit amândoi tocmai din Bacău la Mamaia, în concediu.

La câţiva metri de ei, patru băieţi de la Terasa Maria se chinuiesc în zadar să lupte împotriva algelor: târăsc o bucată de plasă cu ochiuri, metalică, sperând să scoată la lumină măcar o bucăţică de apă curată din ciorba putregăită de alge.

În spate, la Terasa Maria, e la fel de pustiu ca pe şezlongurile de pe sectorul de plajă care îi aparţine. "Ai grijă cu patronul, e pachet de nervi. Acum încă e bine cu algele, stai să vezi cum era la începutul săptămânii, că erau până în larg, acum stau doar la mal. Puţea aşa tare că am vomitat aici, la bar", ne pune în gardă băiatul de la bar cu privire la terenul de luptă.

Plasa din Bulgaria bate năvodul-minune românesc. Mulţi turişti privesc dezgustaţi la algele care le strică distracţia la malul mării şi se gândesc de ce în Bulgaria a fost posibilă minunea ca autorităţile să monteze nişte plase în apă, care ţin la distanţă algele de mal.

"E vorba de configuraţia ţărmului la bulgari. La noi este un ţărm deschis, la ei este stâncos. Plasele acelea nu stau singure în picioare. Ar trebui construite nişte diguri, dar cât ar costa asta? Apoi pentru curăţarea acelor plase, care se umplu imediat cu alge, ar fi nevoie de o ambarcaţiune care să circule permanent şi să le cureţe, alte costuri. Dacă punem plase şi diguri, tot spaţiul ăsta devine închis, neaerisit, pentru că nu mai circulă cum trebuie curenţii marini, şi atunci dăm în altceva, este afectată sănătatea populaţiei", a explicat pentru gândul Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.