Brokerii: Preţul neatractiv şi promovarea insuficientă au făcut din oferta Petrom un eşec

"Sunt convins că vor depăşi acel 80%, deci va fi o subscriere 100% şi va fi o acţiune reuşită această vânzare", afirma marţi ministrul Economiei, Ion Ariton, pentru ca trei zile mai târziu să încerce estomparea eşecului usturător la oferta Petrom invocând "preţul corect".


Brokerii şi investitorii spun că preţul prea ridicat a fost elementul determinant pentru acest insucces, arătând că inclusiv intermediarul ofertei a propus un nivel de referinţă sub cel aprobat de Guvern.


Promovarea insuficientă, absenţa informaţiilor privind nivelul subscrierii pe parcursul ofertei şi nu în ultimul rând stabilirea pe ultima sută de metri a preţului de referinţă au condus şi ele la amânarea, cel puţin până la anul, a celei mai mari oferte pe bursa de la Bucureşti, consideră jucătorii de pe piaţa de capital.
A fost ratat astfel un moment important pentru relansarea pieţei de capital, mai ales pentru că brokerii şi investitorii se aşteptau ca oferta să fie un catalizator şi să pregătească succesul unor operaţiuni similare la companii de stat.


În plus, vânzarea unui pachet de 9,84% din acţiunile OMV Petrom face parte din înţelegerile convenite de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană.
Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, spune că Guvernul trebuia să ţină cont de preţul minim propus de intermediar, întrucât acesta reflecta aşteptările potenţialilor cumpărători.


"Acest preţ (stabilit de Guvern - n.r.) a fost neinteresant pentru cei care sunt deja pe piaţă deoarece dacă puneai comisioane de tranzacţionare, sumele blocate pe mai multe zile şi alte comisioane ce apăreau în urma transferurilor bancare puteai liniştit să cumperi la preţul pieţei şi era relativ similar ca achiziţie. Un alt factor care a dus la acest eşec ţine de promovarea aproape imperceptibilă a acestei oferte. Era scos un pachet la cea mai mare companie românească, însă acest eveniment nu a avut puterea să penetreze în mediul social, practic persoanele noi care să fie atrase de această ofertă au lipsit cu desăvârşire", a declarat Chişu pentru MEDIAFAX.


Oferta a adus o noutate pe piaţa de capital din România, preţul final urmând să fie anunţat abia la închidere. Statul a anunţat la început, un preţ maxim de 0,46 lei/titlu, iar marţi a stabilit un nivel minim de vânzare, de 0,3708 lei/titlu.


Preţul minim a părut unul bun în comparaţie cu cel maxim, însă a fost total neatractiv faţă de cotaţiile de pe bursă, care erau în momentul anunţului de aproximativ 0,38 lei/acţiune. Deşi, potrivit unor surse intermediarii ofertei au propus un preţ minim de 0,33 lei/acţiune, Executivul nu a fost de acord cu această valoare. Preţul propus de intermediari era cu 13% sub cotaţia bursieră a acţiunilor de la momentul respectiv, în contextul în care brokerii şi investitorii considerau atractiv un discount de 10% - 15%.


Preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, Dumitru Beze, spune că eşecul ofertei arată că Guvernul nu a înţeles importanţa pieţei de capital.
"Faptul că nu a fost dat un preţ atractiv, măcar pentru investitorii de retail, nu a făcut-o populară, iar procedura de subscriere a fost destul de slab organizată. Cauza principală a fost că, deşi au avut sprijinul investitorilor, cei care au organizat această vânzare nu au ţinut cont de sfaturile din piaţă, considerând că ei se pricep. Asta a dus la acest dezastru", a afirmat Beze.


Liviu Avram, şeful departamentului de vânzări la firmei de brokeraj NBG Securities România, crede că un preţ "realist" ar fi fost de 0,32 -0,35 lei/acţiune.
"Fără îndoială, eşecul acestei operaţiuni este un mesaj către vânzator: «Dorinţa nu este totuna cu realitatea»", a adăugat Avram.
Şi directorul de tranzacţionare al Rombell Securities, Adrian Tod, consideră că un preţ de 0,3-0,35 lei/acţiune ar fi fost atractiv inclusiv pentru speculatori.
"Cred că mai interesant ar fi fost ca statul să spună de la început preţul minim la care ar fi dispus să vândă acţiunile, nu preţul maxim. Un alt impediment a fost, în opinia mea, lipsa totală de transparenţă în legătură cu evoluţia subscrierilor pe perioada de derulare a ofertei", adăugat Tod.


Şeful firmei de brokeraj Eldainvest, Adrian Mănăilă, crede că dacă statul vroia să încaseze preţul maxim trebuia să vândă acţiunile printr-un plasament privat şi nu să facă o ofertă pe bursă.
"În România anului 2011 un discount mai mare de 15% ar fi fost satisfăcător pentru investitorii de retail. În ceea ce priveşte investitorii instituţionali, cred că oferta n-a ajuns la cine trebuie", a afirmat el.


"Lipsa publicităţii, lipsa implicării politicului în promovarea internă a ofertei, mecanismul netransparent de formare a preţului, toate au condus la insucces. Statul trebuie să înveţe din această experienţă, că nu comisionul cel mai mic este criteriul de selecţie a unui intermediar, ci capacitatea şi experienţa lui în astfel de evenimente, precum şi garantarea unui preţ minim de execuţie de către consorţiu", a afirmat directorul general al SSIF Broker, Grigore Chiş.
Pe de altă parte, brokerii recunosc că perioada de incertitudine pe care o traversează pieţele externe determină investitorii la prudenţă, mai ales în cazul plasamentelor în zone cu care nu sunt familiarizaţi.


"Traversăm o perioadă în care incertitudinile ce guvernează pieţele îngreunează decizia de participa la astfel de oferte. Un preţ de 0,33 - 0,34 lei/acţiune poate ar fi generat o competiţie între cumpărători şi, astfel, statul să fi reuşit să vândă la un preţ apropiat de 0,37 lei/titlu. Totuşi, să nu fim extrem de pesimişti şi să recunoaştem că climatul financiar prezent este unul care a dus la eşecul multor oferte în această perioadă, Petrom nefind nici prima, nici ultima", a afirmat Chişu.
Condiţiile dificile de pe pieţele internaţionale şi agravarea lor pe parcursul ofertei sunt invocate şi de Renaissance Capital, banca rusă de investiţii care a condus consorţiul de intermediere.


"Condiţiile dificile de pe pieţele internaţionale şi înrăutăţirea lor pe parcursul procesului de marketing al ofertei Petrom au făcut extrem de dificilă încheierea tranzacţiei. În acest context, apetitul la risc al investitorilor, mai ales pe pieţe de capital cu care nu sunt familiarizaţi, este destul de limitat. Vom continua să colaborăm cu Guvernul şi suntem încrezători că oferta Petrom va putea fi încheiată cu succes când condiţiile de piaţă se vor stabiliza", a declarat, într-un comunicat, John Porter, managing director, head of Financing Group în cadrul băncii ruse de investiţii Renaissance Capital.


Rareş Nilaş, directorul general al BT Securities, spune că volatilitatea pieţelor externe i-a determinat pe investitori să fie mai prudenţi în ceea priveşte expunerile pe piaţa de capital şi nivelul plasamentelor.


Oferta a fost intermediată de către consorţiul format din Renaissance Capital, BT Securities, Romcapital şi EFG Securities, iar nivelurile minim şi maxim de preţ au fost stabilite de o comisie de privatizare.
Din această comisie au făcut parte ministrul Economiei, Ion Ariton, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, şeful OPSPI, Victor Cazana, secretarul de stat Karoly Borbely şi consiliera primului ministru Andreea Paul Vass.


Premierul Emil Boc a declarat înainte de aflarea rezultatului derulării ofertei că România nu este disperată la acest moment pentru a vinde acţiunile Petrom la orice preţ şi în orice condiţii.
"Avantajul ţării este însă că nu avem o situaţie disperată astfel încât să vindem la orice preţ şi în orice condiţii", afirmat şeful Executivului.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat vineri că oferta de vânzare va fi reluată anul viitor, cel mai devreme "începând cu primul trimestru".


"Vom relua oferta de vânzare a acţiunilor Petrom cel mai devreme în primul trimestru al anului viitor. Vom căuta cele mai bune condiţii de piaţă pentru reluarea tranzacţiei. Vrem să vindem la un preţ corect", a spus Ariton pentru MEDIAFAX.
Întrebat dacă decalarea ofertei pentru 2012 impune modificarea acordului cu FMI, ministrul a precizat că va discuta la începutul săptămânii viitoare cu oficialii Fondului, dar a apreciat că nu va fi necesară revizuirea înţelegerii.