Cât costă să trăieşti în Bucureşti, oraşul care-i atrage ca un magnet pe tineri
Văzută de la distanţă, Capitala are un farmec aparte, care atrage în fiecare an locuitori din oraşele mai mici. Caută o viaţă mai bună, dar pentru început găsesc doar o viaţă mai scumpă şi mai agitată?
Competiţia este, de asemenea, mai mare, la fel şi tentaţiile de tot felul, iar toate acestea creează, în general, o presiune suplimentară pe cel care decide să se mute din provincie în Bucureşti. Faptul că în fiecare an mii de tineri din toată ţara decid să vină la facultate şi să rămână, în cele din urmă, definitiv aici arată că avantajele cântăresc mai greu decât dezavantajele vieţii din Capitală.
Un studiu recent, realizat de A.T. Kearney, confirmă că angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii, cu o medie netă de 2.091 de lei pe lună.
Este adevărat că nici costul vieţii nu este la fel de ridicat ca în Capitală. Diferenţele însă nu sunt la fel de mari. Spre exemplu, dacă salariile în Iaşi sunt cu aproape 30% mai mici decât în Bucureşti, costul vieţii este doar cu 2,8% mai scăzut. Un exemplu şi mai grăitor este Călăraşi, oraşul cu cea mai mare diferenţă de salarii faţă de Bucureşti - 47,6%. În ciuda acestei diferenţe, costul vieţii este cu doar 9% mai mic decât în Capitală.
Faptul că locuitorii acestor oraşe reuşesc să se descurce în aceste condiţii poate avea mai multe explicaţii. Una ar fi că în provincie mult mai puţini sunt cei care plătesc chirie sau care au rate la bancă pentru credite ipotecare, deci din start sunt excluse două categorii importante de cheltuieli. În plus, opţiunile de petrecere a timpului liber sunt mai restrânse şi, în consecinţă, şi cheltuielile alocate în acest scop.
Cifrele sunt însă mult mai grăitoare atunci când sunt exprimate în valoare absolută. Am încercat, aşadar, să vedem, dincolo de marje şi procente, cât costă efectiv viaţa în Bucureşti. Am luat în calcul exemplele a trei persoane de vârste şi cu venituri diferite, iar rezultatele arată că viaţa în Bucureşti îi costă în fiecare lună între 1.390 de lei şi 3.530 de lei, cheltuielile fiind organizate în funcţie de salariul pe care îl are fiecare.
Un tânăr de 22 de ani, care abia a început să lucreze şi care nu câştigă mai mult de 1.500 de lei trebuie să treacă în fiecare lună printr-un adevărat tur de forţă pentru a face faţă cheltuielilor obligatorii. Cei mai mulţi dintre cei care fac parte din această categorie stau cu chirie, astfel încât plătesc lunar circa 600 de lei în acest scop. Urmează cheltuielile cu utilităţile, care pe timp de vară ajung la aproximativ 200 de lei. Mâncarea mai costă alte 300 de lei, iar pentru petrecerea timpului liber şi alte bunuri şi servicii mai are nevoie de aproape 300 de lei. În total, o lună în Bucureşti îl costă pe tânăr 1.390 de lei, adică aproape toţi banii pe care îi câştigă.
Exemplele sunt însă mult mai numeroase şi variate şi depind foarte mult de venituri, aşteptări, capacitatea de a face concesii sau expunerea la risc. Cert este că viaţa în Capitală nu este deloc ieftină, iar dacă ajungi să compari costurile cu cele din alte oraşe, concluziile sunt adesea dezarmante. Totuşi, rămâne cel mai puternic magnet de talente şi forţă de muncă din România, lucru care este greu de crezut că se va schimba prea curând, oricât de mult ar putea creşte costul vieţii de aici.
O alternativă? În străinătate
Interesant este şi faptul că puţini dintre cei pentru care
costurile ridicate ale vieţii din Bucureşti sunt prea împovărătoare
aleg să se întoarcă în oraşul din care au plecat. Aleg mai degrabă
să emigreze, chiar dacă în străinătate vor lucra sub pregătirea
lor. Salariile mai mari îi fac însă să devină mult mai maleabili.
"Aşteptările salariale ale candidaţilor pornesc de la minimum 800
de euro pentru locuri de muncă în domenii precum agricultură sau
construcţii, pe când specialiştii şi muncitorii calificaţi sunt în
cautarea unor locuri de muncă plătite cu sume cuprinse între 1.000
şi 1.500 de euro lunar", spune Cristian Tudorache, directorul
general al agenţiei Thera Group, care recrutează forţă de muncă
pentru străinătate. Agenţia a organizat un studiu în rândul
candidaţilor interesaţi de un loc de muncă în străinătate, iar
rezultatele arată că majoritatea îşi doresc să lucreze în domeniul
agriculturii, construcţiilor sau în industria hotelieră.