Statul nu a găsit cumpărători pentru Petrom. Cine sunt responsabilii pentru eşecul ofertei? - GALERIE FOTO

• Oferta publică prin care statul îşi propunea să vândă 9,84% din acţiunile Petrom a eşuat surprinzător, din cauză că intermediarii nu au găsit cumpărători pentru minimum 80% din acţiuni
• O parte din specialiştii din piaţă consideră că reprezentanţii statului sunt responsabili pentru eşec, din cauză că au ignorat sfaturile primite şi au stabilit un preţ prea mare
• Alţii spun că vina aparţine intermediarilor, care au ales o strategie complicată şi nu au reuşit să convingă fondurile de investiţii să subscrie. Intermediarii dau vina pe contextul de piaţă nefavorabil
• Boc spune că România nu este disperată să vândă oricum.

Oferta de vânzare a unui pachet de 9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP) din partea statului român, cea mai mare tranzacţie din istoria bursei de la Bucureşti, a fost aproape invizibilă în perioada de subscriere (11-22 iulie), însă eşecul ofertei a fost puternic me­dia­tizat pe toate canalele de informare.

Pentru închiderea ofertei ar fi fost nevoie ca in­vestitorii să cumpere acţiuni în valoare de minimum 390 mil. euro, adică 80% din numărul total de acţiuni scoase la vânzare (5,57 mld. ac­ţiuni) la preţul minim de 0,3708 lei/acţiune. Acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda percepţiei pozitive de care s-a bucurat România în ultima perioadă prin îmbunătăţirea ratingului de către Fitch şi interesul arătat de investitori pentru emisiunea de eurobonduri de luna trecută.

În plus, Petrom în sine este cea mai mare com­panie din România şi una dintre cele mai pro­fitabile, are un brand extrem de cunoscut la nivel naţional, ceea ce ar fi putut atrage interesul in­vesti­torilor locali, şi activează într-un sector foarte atractiv în acest moment, cel petrolier. Nivelul li­mitat al rezervelor de ţiţei la nivel mondial şi creşterea puternică a preţului ţiţeiului fac din Pe­trom, companie cu rezerve semnificative, o in­vestiţie atractivă. În aceste condiţii, eşecul ofertei este greu de explicat pentru oamenii din industrie.

"Pe mine mă surprinde acest rezultat. Eu cred că rezultatele companiei arată că este eficientă. Nu cred că preţul a fost o problemă pentru că atât costă Petrom azi, atât valorează. Este o firmă axată pe pieţe cu potenţial, aşa cum sunt România, Bulgaria sau Moldova, care are producţie şi rafinare. Este o surpriză, mai ales că acum când suntem înconjuraţi de toată această instabilitate cauţi să-ţi pui lichidităţile în locuri sigure, iar energia este o afacere stabilă. Pe mine mă surprinde, dar mă gândesc că poate la mijloc a fost contextul nefavorabil şi poate incertitudinile legate de recalcularea redevenţelor pe care le va plăti Petrom din 2014", spune Constantin Tam­piza, Vagit Alekperov fost director general al Lukoil România, actual reprezentant local al preşedintelui grupului rusesc.

Cauzele eşecului: intermediarul, strategia, preţul, pieţele internaţionale

Cei implicaţi în piaţă spun însă că rezultatul nu este atât de surprinzător şi că există mai multe cauze care au condus la acest eşec, care ar putea avea efecte negative atât asupra pieţei locale de capital, cât şi asupra continuării programului de privatizări al Guvernului.

Unii consideră că alegerea unui consorţiu de intermediere aproape necunoscut la nivel local şi cu puţină experienţă internaţională a făcut ca ofer­ta să atragă atenţia marilor investitori. Alţii spun că strategia aleasă, cu totul nouă pentru piaţa locală, i-a bulversat pe investitorii locali şi că oferta a fost insuficient promovată, cel puţin la nivel local. Deşi a fost o ofertă publică, foarte pu­ţine informaţii au fost publice în legătură cu ofer­ta. Nici după închiderea acesteia nu se ştie cât s-a sub­scris în final, iar ordinele nu au fost intro­duse în sistemul Bursei. Acest lucru trebuia să se în­tâm­ple la final, dacă oferta se închidea cu succes.

Şi mecanismul de formare a preţului şi de alocare a fost destul de complex. La deschiderea ofer­tei s-a anunţat un preţ maxim de 0,46 lei/ac­ţiune. Iar alocarea se realiza pe baza celui mai mare preţ oferit şi pe baza momentului subs­crierii. Astfel, un investitor ar fi putut lua tot pa­che­tul dacă ar fi subscris primul la cel mai mare preţ.

Ulterior s-a anunţat un preţ minim, de 0,3708 lei/acţiune, care a fost considerat de mulţi ne­realist sau prea mare pentru contextul de piaţă actual, deşi era sub preţul de pe Bursă. Adăugând la asta faptul că ultimele trei zile ale ofertei s-au suprapus peste discuţiile de la nivel european privind salvarea Greciei, se întregeşte tabloul care a condus la acest eşec.

Intermediarii, principalii responsabili

Mulţi specialişti din piaţă consideră că intermediarii sunt principalii responsabili pentru eşecul ofertei. Banca de investiţii rusească Renaissance Capital, condusă de neozeelandezul Steven Jennings, împreună cu firmele de brokeraj locale BT Securities, EFG Eurobank Securities şi Rom­capital au câştigat în aprilie mandatul de inter­mediere a ofertei Petrom, după ce au oferit cel mai mic comision dintre toate consorţiile parti­ci­pante la licitaţie. Mulţi dintre competitori au reacţionat încă de atunci, spunând că cel mai mic co­mision nu garantează mereu şi cele mai bune rezultate. Ruşii, necunoscuţi până în acel moment în România, au câştigat în faţa unor nume mari de pe Wall Street precum Goldman Sachs sau Mor­gan Stanley.

Trei factori au determinat eşecul ofertei: ti­mingul de vacanţă, intermediarul insuficient de cunoscut pe piaţa londoneză şi preţul pentru in­ves­titorii mici insuficient de mic, apreciază un analist bancar care a ţinut să nu îi fie dat numele pu­blicităţii. "În primul rând a fost prost timingul - pe­rioada de concediu conjugată cu mediul inter­na­ţional negativ. Multe IPO-uri din alte ţări au fost amânate. Apoi s-a dovedit că intermediarul ales a fost slab. În Londra nu are trecere, pentru o ofertă atât de mare îţi trebuie o bancă foarte mare, de top", afirmă analistul.

Opinia sa este împărtăşită şi de unii brokeri. "Lipsa publicităţii, lipsa implicării politicului în pro­movarea internă a ofertei, mecanismul netran­spa­rent de formare a preţului, toate au condus la insucces. Statul trebuie să înveţe din această ex­pe­rienţă, că nu comisionul cel mai mic este criteriul de selecţie a unui intermediar, ci capa­ci­ta­t­ea şi experienţa lui în astfel de evenimente, precum şi ga­rantarea unui preţ minim de execuţie de către con­sorţiu", a afirmat directorul general al Broker Cluj Grigore Chiş.

"Au fost angajaţi să facă o treabă şi n-au făcut-o. La explicaţii de ce nu s-a încheiat cu suc­ces se pricepe toată lumea. Au fost foarte agre­sivi la procedura de selecţie cu comisionul, dar re­zul­ta­tul a fost acesta. Este un mare eşec al con­sor­ţiului care a intermediat oferta, dar şi al pieţei. Mie preţul mi s-a părut rezonabil privind de la dis­tanţă. Nu tranşa de retail a fost problema pentru că in­ves­titorii instituţionali sunt cei care contează", spune Răzvan Paşol, preşedintele In­ter­capital In­ves­t.

Intermediarii spun că piaţa e de vină

Reprezentanţii consorţiului spun că prin­ci­palul factor care a determinat insuccesul ofertei a fost contextul de pe pieţele internaţionale. "Con­diţiile dificile de pe pieţele internaţionale şi înrău­tă­ţirea lor pe parcursul procesului de marketing al ofertei Petrom au făcut extrem de dificilă încheierea tranzacţiei. În acest context, apetitul la risc al investitorilor, mai ales pe pieţe de capital cu care nu sunt familiarizaţi, este destul de limitat", a explicat John Porter, managing director, head of Financing Group la Renaissance Capital.

"Condiţiile de piaţă dificile nu pot fi invocate acum ca justificare a eşecului pentru că au fost cunoscute dinainte şi erau evidente pentru toată lumea - se vorbea despre Grecia şi despre datoria ame­ricană neîncetat şi pe toate agenţiile de ştiri. Prin urmare, a fost o problemă de strategie: când ai astfel de condiţii, nu mai ieşi pe piaţă, aştepţi să se schimbe conjunctura. Guvernul avea un con­sul­tant plătit şi era de datoria consultantului să reco­mande o abordare adaptată la circumstanţe. Din păcate rămâne impresia că s-a ieşit pe piaţă «la noroc» şi nu cred că aceasta ar fi fost reco­man­darea în cazul angajării unor bănci de investiţii tra­diţional mai abile în administrarea unor astfel de demersuri", crede Claudiu Cercel, vicepre­şe­dinte executiv pentru pieţele financiare la BRD.

Rareş Nilaş, directorul general al BT Se­cu­ri­ties, parte a consorţiului, consideră la rândul său că eşecul a fost determinat de contextul instabil de pe pieţele externe, care a determinat şi eşecul a două oferte publice în Polonia, şi amânarea ofer­tei ruşilor de la Alro. El spune că oferta nu putea fi amânată. "Guvernul şi-a asumat un ca­lendar faţă de FMI şi a dorit să-l respecte", a pre­cizat Nilaş.

Ioana Tănase, directorul general al EFG Euro­bank Securities, spune că metoda propusă de intermediar şi aleasă de Guvern pentru vân­zarea pachetului se practică peste tot în lume şi nu este o cauză a eşecului. Ea mai spune că în pe­rioa­da derulării ofertei intermediarii împreună cu re­pre­zentanţii statului şi cu top managementul Pe­trom s-au întâlnit cu zeci de fonduri de investiţii în road-show-ul derulat la Londra, Viena, Frank­furt, Zürich şi Geneva. Ea nu a putut spune însă câţi din aceşti investitori au subscris în ofertă.

Preţul minim nu a fost suficient de atractiv

Bancherii locali de investiţii vin şi ei în apă­ra­rea consorţiului de intermediere, spunând că niciun intermediar nu ar fi putut obţine alt re­zul­tat în condiţiile date şi că statul a fost prin­ci­palul vi­novat, pentru că a fixat un preţ nerealist de mare.

"Preţul ridicat la care s-a derulat oferta a fost principalul motiv de eşec, iar statul este vinovat. Nu se puteau face miracole la un aşa preţ de ofertă. Nu cred că statul român a dorit cu adevărat să vândă pachetul de 10% din Petrom, având în vedere că a anunţat un preţ maxim mult peste preţul acţiunii din piaţă, când toţi investi­torii se aşteptau la un discount. Fondul Proprie­tatea a intrat cu un discount de 40% pe Bursă, şi cred că dacă statul dorea cu adevărat să fie subscrisă oferta, ar fi anunţat din start un preţ mai mic decât cel din piaţă. Piaţa a oferit statului sem­nale că preţul maxim este prea ridicat, cu toate aces­tea statul nu a avut niciun dialog cu in­vesti­torii şi a creat impresia că le face o favoare că vinde acţiunile", crede Doru Lio­nă­chescu, par­te­ner principal la casa de investiţii Ca­pital Partners.

De aceeaşi părere este şi Matei Păun, pro­prietarul firmei de consultanţă BAC Investment. "Statul român a hotărât să vândă acţiunile Pe­trom la un preţ la care investitorii nu au fost dis­puşi să cumpere. Nu s-a întâlnit cererea cu oferta, şi nu cred că este vina intermediarilor ofertei. Nici Goldman Sachs nu cred că ar avut alt rezultat, pentru că preţul minim la care se putea participa oferea un discount prea mic investitorilor faţă de preţul din piaţă (de cca 3-4% - n.red.). În cadrul unui mandat, bancherul de investiţii face recomandări însă decizia finală asupra preţului, a abordării şi a timing-ului ofertei aparţine clien­tu­lui, în cazul acesta, statului român", spune Păun.

Brokerii consideră că un preţ minim de 0,32-0,34 lei/acţiune ar fi mărit şansele ca oferta să se încheie cu succes.