Din culisele ofertei Petrom: care sunt cauzele mai puţin cunoscute ale eşecului? O prevedere veche din contractul de privatizare din 2004 a blocat investitorii americani la subscriere

O prevedere din contractul de privatizare a Petrom încheiat în 2004 între statul român şi grupul austriac OMV spune că statul român nu poate promova o ofertă publică de vânzare de acţiuni Petrom în Statele Unite fără aprobarea prealabilă a companiei şi a OMV.

Majorarea de capital a OMV a jucat de asemenea un rol important în desfăşurarea ofertei Petrom. Până la închiderea ofertei OMV, consorţiul de intermediere a ofertei Petrom a avut unele dificultăţi în a obţine unele date de la companie necesare în realizarea prospectului de ofertă, potrivit unor surse apropiate intermediarului. În aceste condiţii, prospectul preliminar aprobat de CNVM pe baza căruia intermediarii au realizat marketingul preliminar al ofertei şi a evaluat interesul investitorilor instituţionali, a conţinut minimul de informaţii, potrivit unor surse din piaţă.

Brokerii mai spun că procedura de subscriere pentru investitorii instituţionali a fost complicată, fiind necesare multe documente, semnă­turi şi ştampile pentru ca subscrierile să fie valabile. "Procedura de subscriere e foarte dificilă. Suntem blocaţi în nişte chestii învechite. Avem cea mai reglementată piaţă din lume. Investitorii străini vor acces uşor, altfel nici nu-şi bat capul", a explicat un broker.

Cine a pierdut cel mai mult în urma eşecului ofertei?

La capitolul financiar, principalii perdanţi în urma eşecului ofertei Petrom sunt intermediarii. Consorţiul condus de ruşii de la Renaissance Capital, din care mai fac parte BT Securities, EFG Eurobank Securities şi Romcapital, ar fi încasat un comision de 0,325% din valoarea subscrierilor realizate în ofertă, în cazul în care aceasta ar fi fost închisă cu succes. La o valoare a ofertei cuprinsă între 490 şi 610 mil. euro, comisionul intermediarului ar fi fost cuprins între 1,6 mil. euro şi 2 mil. euro. În urma eşecului, intermediarii nu vor încasa niciun ban, potrivit reprezen­tanţilor comisiei de privatizare.

Pe de altă parte, intermediarii au suportat din conturile proprii costurile legate de pregătirea ofertei, printre care se numără cheltuielile cu road-show-ul, cele de promovare şi onorariile consultanţilor juridici care i-au asistat la întocmirea prospectului. Costurile totale se ridică la câteva sute de mii de euro, potrivit estimărilor ZF.

În road-show-ul organizat la Londra, Frankfurt, Viena, Zürich şi Geneva au mers intermediarii alături de un reprezentant al statului şi trei manageri ai Petrom, inclusiv directorul general Mariana Gheorghe. Costurile legate de road-show s-au ridicat la circa 100.000 de euro.

Consultanţii juridici ai intermediarilor au fost firmele de avocatură Stoica şi Asociaţii, deţinută de fostul ministru al justiţiei Valeriu Stoica, şi CMS Cameron McKenna.

Bursa de Valori Bucureşti a pierdut şi ea comisionul de 0,135% pe care ar fi trebuit să-l încaseze din valoarea subscrierilor. BVB ar fi încasat între 660.000 de euro şi 825.000 de euro de la intermediar.

Nici CNVM, care şi-a dat avizul pentru începerea ofertei, nu va primi comisionul de 0,35% din valoarea subscrierilor pe care ar fi trebuit să-l primească de la vânzător. La o valoare minimă a ofertei de 490 de milioane de euro, CNVM ar fi încasat 1,7 milioane de euro, aproape cât veniturile bugetate din tranzacţii bursiere pe tot anul.

Nici cei cinci membri ai comisiei de privatizare nu vor încasa niciun ban în urma eşecului ofertei. "Membrii comisiei nu au fost remuneraţi. Nici dacă şe încheia cu succes, ei nu ar fi primit nimic", a declarat Victor Cazana, şeful OPSPI, care face parte din comisia de privatizare.

Va fi reluată privatizarea?

O altă întrebare care apare în urma eşecului ofertei Petrom este dacă va fi reluată sau nu vânzarea pachetului de 9,84% şi în ce formă? Va fi selectat un alt intermediar?

"Este o întrebare bună, pe care o vom pune şi noi mai departe. Probabil că vor fi schimbaţi mai mulţi parametri, poate şi metoda de vânzare", a declarat Cazana.

Deocamdată, şeful OPSPI spune că statul merge înainte cu programul de privatizare şi speră să respecte calendarul asumat, respectiv lansarea ofertei de vânzare a 15% din acţiunile Transelectrica în luna octombrie. În prezent, OPSPI şi firma de avocatură Muşat şi Asociaţii lucrează la pregătirea caietului de sarcini pentru selectarea intermediarului ofertei Transelectrica.