Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial

După un deceniu de se­cret în ceea ce priveşte con­tractele directe ale Hi­droelectrica, Fondul Pro­prie­ta­tea, acţionar minoritar în toate "perlele energetice" din sistemul românesc, a scos la iveală situaţiile financiare şi rapoartele admi­nis­tratorilor pen­tru cele mai mari 20 de companii pe care le are în portofoliu printre care se numără Hi­dro­elec­trica, Romgaz sau Nuclearelectrica.

Informarea publicului privind re­zul­tatele finan­ciare ale acestor com­pa­nii nu a fost nici­odată o prio­ritate pe lis­ta Ministerului Econo­mi­ei, acţionarul ma­joritar al acestor firme stra­te­gice, spre deosebire de companiile care sunt lis­tate la Bursă şi care trimestrial ex­plică evo­luţia prin­cipalilor indicatori financiari.

Printre cele mai interesante date publicate în legătură cu activitatea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi cea mai valoroasă companie controlată de stat, sunt cele legate de contractele directe de vânzare a energiei în 2010. Astfel, compania a re­nun­ţat anul trecut la un câştig de peste 90 mil. euro prin faptul că a ales să-şi vândă energia prin contracte directe şi nu pe bursa de energie OPCOM. "Întotdeauna rapoartele admi­nis­tra­torilor au fost puse la dispoziţia or­ga­nelor abi­li­tate. Dacă Fondul Pro­prie­tatea a luat decizia de a pu­blica aceste da­te confidenţiale, atunci tre­bu­ie să-şi asu­me şi răspunderea juridică pentru aceas­tă decizie", spune Constantin Tri­he­nea, directorul general al Hidroelectrica. Potrivit acestuia, câştigul de 90 mil. euro la care Hidroelectrica a renunţat este unul ipotetic.

"Ar fi fost ideal să putem obţine preţul maxim, dar ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că aceste contracte au fost încheiate în anii 2001-2002 la preţuri mici, iar acum încercăm să micşorăm acest ecart. În mare parte am reuşit. Trebuie să facem diferenţa între a putea câştiga şi a putea pierde. Aşa a fost şi cu Petrom. Se putea câştiga, dar până la urmă nu s-a mai făcut", a mai spus Trihenea.

Cea mai mare parte a acestor contracte au fost încheiate la începutul anilor 2000 la preţuri considerate a fi foarte avantajoase pentru companii precum Energy Holding, firmă pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, dar păguboase pentru companie. În ciuda controverselor ridicate de această temă, anul trecut jumătate dintre contractele directe ale Hidroelectrica au fost prelungite până în 2018.

Datele din rapoartele pe 2010 ale Hidroelectrica publicate de Fondul Proprietatea arată că peste 66% din toată energia livrată de companie a mers pe contracte directe către marii consumatori şi furnizorii de energie electrică.

În total, pe aceste contracte Hidroelectrica a dat 14,9 TWh în valoare totală de 1,8 mld. lei (433,7 mil. euro). Cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară care are un contract până în 2018 cu producătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fost EHOL Distribution care de fapt era tot o parte din Energy Holding, Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries (fost Buzzman Industries). Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh), pentru energia pură vândută de Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro pe MWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea.

Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de unele dintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională a Huilei sau Societatea Naţională a Sării cumpă­rând MWh-ul cu până la 40% mai scump faţă de ruşii de la Alro.

Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie, anul trecut preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08 euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52 euro/MWh.

Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.

"Trebuie să ne dăm doi paşi înapoi şi să privim în ansamblu economia românească. Nu ai cum să vinzi toată energia pe bursă, în contextul în care tu ai o industrie energointensivă. Ce faci apoi cu locurile de muncă, cu industrii întregi care vor fi obligate să cumpere energie scumpă? Contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal nu trebuie blamate, sunt contracte bune. La fel contractele cu traderii care gestionează portofolii întregi de clienţi sunt bune. Nu poţi duce toată energia pe bursă pentru că economia României are nevoie de energie ieftină. De blamat sunt contractele cu acei furnizori care doar parazitează, care doar cumpără şi vând mai departe energia", explică Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica are nevoie de aceste contracte directe pentru a-şi putea garanta creditele pentru investiţii.

"Ce ne doare pe noi acum, în întreg sistemul energetic românesc, este nevoia de investiţii. Ai nevoie de contracte pe termen lung pentru a avea acces la creditare, bursa având riscurile ei, iar băncile refuzând preluarea acestor riscuri", a mai precizat Purica.

"În anul 2010 costul mediu anual de producţie al energiei electrice a fost de 82,51 lei/MWh, iar costul mediu anual de livrare care cuprinde şi achiziţia de energie electrică a fost de 94,77 lei/MWh. Faţă de anul 2009, atât costul mediu anual de producţie, cât şi cel de livrare au cunoscut o scădere datorită creşterii cantităţilor de energie produsă. Menţionăm că toate preţurile de pe piaţa concurenţială sunt peste costul mediul anual de producţie şi cel de livrare. Preţul mediu de livrare al energiei electrice pe piaţa reglementată a fost cel stabilit de ANRE în sumă de 72 de lei pe MWh, situându-se sub costul de producţie", se arată în raportul Hidroelectrica.

Practic, compania rămâne cu un profit de 46,69 lei pentru fiecare MWh pe care-l vinde pe aceste contracte directe. Dacă ar merge pe bursa de energie, acest profit ar fi de 72,89 de lei, cu peste 50% mai mare. Numai pentru anul 2010 acest profit la care renunţă se ridică la peste 90 de milioane de euro.

Trihenea spune însă că OPCOM nu are capacitatea de a prelua întreaga energie hidro disponibilă. Anterior, reprezentanţi ai Hidroelectrica au precizat că preţul de pe OPCOM nici măcar nu poate fi privit ca o referinţă în contextul în care pe bursa de energie nu se tranzacţionează decât 10% din consumul intern.

"Noi avem contracte de credit pe zece ani, iar pe bursă nu putem face contracte decât pe un an. Nu putem garanta astfel de credite cu contracte pe termen scurt. Mai mult, preţul energiei variază de la oră la oră, de la zi la noapte, de la sărbători la zi de lucru. A avea un preţ mediu asigurat şi un client constant este un mare beneficiu. În plus, anumite industrii, aşa cum este cazul Alro, trebuie ajutate", a mai spus Trihenea.

În ciuda câştigurilor la care a renunţat, 2010 a fost un an record pentru Hidroelectrica din toate punctele de vedere. Compania a avut o producţie foarte mare de energie pe fondul unui an hidrologic bun ceea ce a dus la afaceri de 3,27 mld. lei (778 mil. euro), în creştere cu 35% comparativ cu anul 2009, şi un profit net de 292,3 mil. lei (69,5 milioane de euro), de şase ori mai mare faţă de 2009.