O cincime din credite sunt restante în Bistriţa şi Galaţi. Vedeţi aici topul judeţelor cu cei mai mulţi restanţieri

Ratele la credite neplătite la timp au ajuns la 19,4 miliarde lei (4,6 mld. euro) la sfârşitul lunii iunie, reprezentând 9% din stocul total al creditelor, potrivit datelor BNR.

De exemplu, în Bistriţa-Năsăud ponderea restanţelor la creditele în lei urcase la 19,3% din total la sfârşitul lunii trecute, în timp ce în alte trei judeţe (Galaţi, Suceava şi Botoşani) ponderea trecea de 15%. Bancherii spun că, în general, cele mai mari probleme se înregistrează în zonele cu economie slabă.

"Sunt diferenţe destul de mari de la un judeţ la altul, problemele mai mari din anumite zone fiind legate de rata şomajului sau de nivelul veniturilor. Am făcut o analiză de risc pe regiuni şi monitorizăm mai atent zonele cu probleme, dar nu avem condiţii diferite de creditare pentru clienţii din aceste judeţe", afirmă Gabriela Nistor, director executiv pe retail la Banca Transilvania.

Ialomiţa şi Bistriţa sunt două dintre judeţele cu cele mai slabe economii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză în 2009 şi în prima jumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală.

Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Ialomiţa a avut un PIB de 4,6 miliarde de lei anul trecut.

Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de circa 8%, există judeţe precum Ialomiţa sau Giurgiu în care ponderea restanţelor depăşeşte 17%. În Alba, Arad sau Galaţi circa 14% din creditele în valută sunt restante.

Valoarea cumulată a restanţelor la credite - în lei şi valută - a urcat cu 43% în iunie faţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi cu 5% faţă de luna mai.

Unii bancheri susţineau în trecut că în unele zone restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite. Nistor susţine că Banca Transilvania a introdus în anii de boom ai creditării măsuri suplimen­tare pentru a preveni acest tip de fraude.

"De mai mulţi ani noi solicităm un al doilea act de identitate. Nu am avut cazuri importante în care ne-am confruntat cu fraude."

Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de creditele în lei, în ultimele luni întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic. Astfel, dacă restanţele la lei au urcat cu 34% în ultimul an, la valută creşterea a fost de 50%.

Întârzierile la rambursarea creditelor în valută echivalau cu 10,8 miliarde lei (2,5 mld. euro), în timp ce valoarea cumulată a restanţelor la lei era de 8,6 miliarde lei, potrivit datelor BNR.