Topul celor mai lichide companii listate din regiune

11 companii listate pe pieţele din Polonia, Cehia şi Ungaria au înregistrat în primul semestru tranzacţii mai mari decât toată Bursa de la Bucureşti, potrivit unei statistici realizate de ZF.

Privatizând pe piaţa de capital pachete mari de acţiuni la "campionii" naţionali, cele trei ţări au reuşit să dezvolte companiile respective fără a pierde controlul lor, dar şi să creeze pieţe cu adevărat lichide şi atractive pentru investitorii străini.

Bursa de la Bucureşti, care nu a mai avut o listare importantă de trei ani, continuă să piardă teren în faţa celor trei ţări vecine, în condiţiile în care marile fonduri de investiţii continuă să ocolească piaţa locală din cauza lichidităţii scăzute. Calculele arată că lichiditatea medie zilnică a Bursei de la Bucureşti în primul semestru a fost de 10 mil. euro pe zi şi asta doar cu ajutorul Fondului Proprietatea (FP), care acoperă aproape jumătate din rulaj.

În comparaţie, cea mai lichidă companie din regiune, grupul metalurgic KGHM din Polonia, a înregistrat o lichiditate medie de 40 mil. euro pe zi, de patru ori mai mare decât a BVB. Banca ungară OTP şi cea poloneză PKO şi grupul energetic CEZ din Cehia se numără şi ele printre cele mai lichide companii din regiune, cu tranzacţii mult peste cele ale Bursei de Valori Bucureşti.

La BVB, cea mai lichidă companie este Fondul Proprietatea, cu tranzacţii medii de circa 4,9 mil. euro pe zi, însă cel puţin jumătate dintre acestea sunt realizate pe piaţa de negociere directă (deals).

Cea mai mare companie românească listată la BVB, Petrom, rulează abia 0,4 milioane de euro pe zi, de 28 de ori mai puţin decât grupul ungar Mol şi de 32 de ori mai puţin decât compania poloneză PKN Orlen.

Explicaţia este free-float-ul redus (numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare). Cu 51% din acţiuni la OMV, 20,6% la stat şi 20,1% la Fondul Proprietatea, teoretic 8% din acţiunile Petrom ar fi disponibile pe Bursă. În realitate, însă, procentul este mult mai mic din cauză că peste 5% din acţiuni sunt imobilizate în portofoliile unor investitori de portofoliu pe termen lung.

Acest lucru s-ar fi putut schimba, dacă oferta prin care statul a încercat să vândă 9,84% din acţiuni s-ar fi încheiat cu succes. Pentru a creşte lichiditatea unei companii este nevoie de un număr mare de investitori de retail şi fonduri speculative, care să tranzacţioneze zilnic pachete mari de acţiuni.