România, ruptă în două. Cum este văzută economia din afară şi cum este resimţită de români. GALERIE FOTO
Agenţia de rating Fitch plasează România pe radarul investiţiilor sigure, Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, afirmă că activitatea economică se revigorează, iar PIB-ul ar putea să crească cu 1,5% în acest an, iar analiştii băncilor încep să revizuiască în urcare estimările de creştere economică din 2011. Aşa arată partea plină a paharului, un optimism care l-a determinat şi pe preşedintele Traian Băsescu să spună, citând datele analiştilor, că România stă mult mai bine decât alte ţări din Europa. De cealaltă parte, în companiile româneşti care se luptă pentru fiecare leu cheltuit de români situaţia nu se mai vede la fel de roz, iar semnele de revenire întârzie să apară. Vânzările de maşini nu-şi revin, imobiliarele continuă să fie îngheţate, în timp ce creditarea se rezumă mai mult la refinanţări şi la capital de lucru pentru companii. Când îşi revine consumul şi când va reveni apetitul de investiţii al antreprenorilor români? Cel mai devreme - în şase luni, dar cel mai sigur - din primăvară.
Percepţia pieţelor externe s-a îmbunătăţit
Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu pe parcursul acestui an, având în vedere semnalele de redresare a economiei, performanţa exporturilor, îngustarea deficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar.
La începutul lunii iulie Fitch Rating, una dintre cele mai importante agenţii de rating la nivel internaţional, ne îmbunătăţea calificativul, repoziţionând România pe radarul investiţiilor sigure.
Percepţia de risc a pieţelor financiare internaţionale reflectată în cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra unui default) s-a îmbunătăţit din nou în ultimele săptămâni, oscilând în jurul a 235 de puncte de bază (2,35%), astfel că România este mai bine cotată decât multe ţări membre ale zonei euro. Nivelul mai redus al CDS-urilor influenţează favorabil costul finanţării externe: atât băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, cât şi statul poate îmrpumuta fonduri la costuri mai mici.
FMI şi Comisia Europeană apreciază că procesul continuu de consolidare fiscală a îmbunătăţit credibilitatea României şi a scăzut costurile de finanţare.
Activitatea economică se revigorează, iar PIB-ul ar putea să crească cu 1,5% în acest an, susţinut de exporturi puternice, un an agricol bun şi reluarea graduală a consumului, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI. Deşi contribuţia absorbţiei fondurilor europene la creşterea economică se menţine scăzută, se anticipează o recoltă bună şi exporturile sunt în continuare puternice.
Veniturile bugetare îşi continuă ascensiunea, iar motorul producţiei industriale, care a reuşit să scoată economia din recesiune, continuă să tureze peste aşteptări. Analiştii cred că producţia industrială a continuat să aibă performanţă în al doilea trimestru, sprijinind astfel creşterea economică.
În ciuda unor veşti bune legate de evoluţiile din luna mai, economia este de aşteptat să înregistreze o încetinire în al doilea trimestru comparativ cu evoluţia din primele trei luni ale anului, când s-a înregistrat un plus de 0,7% faţă de ultimul trimestru din 2010.
Analiştii băncilor locale sau străine au revizuit deja în creştere prognozele legate de evoluţia economiei în acest an, majoritatea estimărilor privind creşterea PIB mutându-se de la 1% spre palierul de 2%. Pentru 2012, finanţatorii internaţionali anticipează o creştere economică de 3,5%-4% în funcţie de evoluţia cererii interne.
Pe măsură ce economia începe să se redreseze, eforturile ar trebui să se concentreze în direcţia unei creşteri economice durabile prin eliminarea barierelor structurale, impulsionarea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, astfel încât să ne asigurăm că atât de greu câştigatele beneficii nu se pierd, în viziunea FMI. Franks a avertizat că există riscuri semnificative să se înregistreze o creştere economică sub nivelurile estimate din cauza mediului internaţional tensionat şi a dificultăţilor în absorbţia fondurilor europene.
Ce spun analiştii
Îmbunătăţirea percepţiei externe asupra României este deocamdată mai mult la nivel declarativ şi se pare că mai avem de aşteptat până se va reflecta şi în cifrele macroeconomice, iar în cele din urmă se va oglindi în creşterea nivelului de trai al populaţiei, consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
"Consider că investitorii se află în poziţie de expectativă deocamdată şi examenul de promovare se va da în perioada pre-electorală, deoarece România a dovedit în trecut că euforia electorală poate dăuna grav sănătăţii macroeconomice pe termen lung".
Fără majorări de salarii,
sunt slabe şanse de revenire a consumului
"În consum este din ce în ce mai rău de la lună la lună, iar consumatorul a devenit 100% dependent de preţ", spune Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, cel mai mare producător local din industria laptelui - o piaţă de aproape un miliard de euro anual.
Pentru situaţia din retail, care continuă să scadă cu peste 5% de la începutul anului, în timp ce inflaţia trece de 8%, definitorii sunt cozile la care oamenii stau câteva ore pentru un litru de ulei gratis sau două kilograme de zahăr la preţ de unu. "Pentru a vedea o revenire a consumului văd două soluţii: fie să scadă preţurile la raft, dar asta nu se poate face decât prin scăderea TVA - şi nu există semnale în acest sens -, fie prin majorarea salariilor", a mai spus Ciurtin.
Tot despre majorarea salariilor ca o soluţie pentru relansarea consumului vorbeşte şi Marius Cristescu, antreprenorul timişorean care deţine alături de fratele său grupul Bega, cu 2.700 de angajaţi. "Mai trebuie să treacă cel puţin şase luni ca să apară semne de revenire şi în consum", spune Marius Cristescu. El vede aceleaşi două soluţii pentru relansarea consumului: reducerea TVA sau majorarea salariilor.
Salariul mediu net a crescut cu doar 1% în perioada ianuarie-mai faţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi a ajuns la 1.457,4 lei (345 de euro) potrivit datelor INS, în timp ce salariul minim nu trece de 160 de euro lunar. Spre comparaţie, în Grecia - ţară care a fost salvată recent printr-un împrumut de 150 mld. euro şi unde datoriile reprezintă 142,8% din PIB (328 mld. euro), salariul minim era la începutul anului de 863 de euro, potrivit datelor Eurostat.
Aflată într-o "situaţie mult mai bună decât multe ţări din restul Europei", după cum a spus luni seara preşedintele Băsescu, România continuă să se afle pe penultimul loc în Uniunea Europeană raportat la salariul minim pe economie (pe ultimul loc se află Bulgaria).
Cu cele mai mici venituri din UE, românii mai au şi povara creditelor vechi, luate în anii de boom economic. Pe segmentul persoanelor fizice, creditele noi reuşesc cu greu să le egaleze pe cele care ajung la scadenţă, iar promoţiile generează doar creşteri ale cererii pe termen scurt. Cele mai dinamice rămân creditele pentru companii, deocamdată mai mult pentru capital de lucru decât pentru investiţii.
"Firmele care au început să meargă bine folosesc banii ca să acopere pierderile din anii trecuţi şi nici nu cred că se gândesc acum la investiţii chiar dacă au depăşit situaţiile mai grele. Dimpotrivă, companiile preferă să-şi rezerve lichidităţi ca să poată face faţă unei noi situaţii de tipul celei cu care
ne-am confruntat în ultimii doi ani, cred că asta e principala lecţie a crizei", spune Marius Cristescu. El mai spune că primele investiţii noi ale companiilor locale ar putea demara abia din primăvara anului viitor, când va exista şi la nivel intern o mai mare predictabilitate.
"De asta şi-au revenit exporturile, pentru că la extern putem vorbi de predictabiliate, în timp ce pe piaţa locală este încă multă instabilitate", explică antreprenorul timişorean.
Cristescu spune că o serie de companii din grup au deja stabilit graficul de producţie pe termen de un an sau chiar un an şi jumătate şi asta datorită exporturilor.
Astfel, exporturile par să devină în ultima perioadă singura alternativă de creştere pentru antreprenorii români.