Guvernul nu ştie răspunsul la o întrebare simplă: câţi angajaţi ai statului lucrează pentru absorbţie?

Autor: Iulian Anghel 02.08.2011
Comisia Europeană face ce-i stă în putinţă pentru a împinge România spre fondurile UE. Doar că în România toate merg bine, declarativ, până când se ajunge la "implementare". Guvernul nu are date nici măcar despre numărul total de angajaţi ai statului implicaţi în absorbţia fondurilor UE.


Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene care cre­ază valoare, acumulare şi lo­curi de muncă prefinan­ţa­rea na­ţională obligatorie în cazul Ro­mâniei şi al altor cinci state UE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului să crească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plăti mai puţin, iar UE mai mult.

Va reuşi România să prindă acest tren, de vre­me ce la Bucureşti Guvernul pare că nu ştie sau nu comunică câţi angajaţi are în mi­nis­terele sale pe gestionarea de fonduri europene?

Trei săptămâni pentru un răspuns la o întrebare

Cu aproape trei săptămâni în urmă ZF a solicitat în scris Guvernului această infor­ma­ţie ca şi salariul mediu lunar net al acestui corp de experţi. Pentru a face o comparaţie în­tre fondurile atrase de la interogare şi plă­ţile cu salariile funcţionarilor pe fonduri eu­ro­pene, ZF mai solicita volumul salariilor plă­tite acestui corp de funcţionari guver­na­mentali de la integrare pănă în prezent.

La două săptămâni de la formularea so­li­citării Guvernul a comunicat telefonic ZF că nu poate oferi aceste informaţii pen­tru că ele ar necesita un volum foarte mare de lucru întrucât trebuie să contactacteze toa­te mi­nisterele pentru a putea face o cen­tra­li­za­re. Dar care mai este rostul guver­nu­lui şi al şe­dinţelor de guvern dacă nu de a face cen­tralizări şi agregări ale datelor?

 Premierul Emil Boc are tolba plină de declaraţii, dar mai puţin de dateGuvernul a sugerat ZF să facă singur aces­te demersuri pe lângă ministere şi nu a do­rit să transmită în scris răspunsul oferit te­le­fonic. Ce s-ar întâmpla dacă premierul ar ce­re ca într-o oră să-i fie oferite aceste informaţii? La ora închiderii ediţiei Gu­ver­nul nu trans­misese ZF datele solicitate în aceeaşi zi (15 iunie) în care, într-un drept la replică transmis redacţiei, Guvernul contesta că România ar fi un contributor net la bugetul UE întrucât ar fi plătit peste 4,5 mld. euro la bugetul Uniunii, dar nu a luat înapoi decât 3% din fondurile structurale oferite.

Financial Times: Doar 3% din fondurile UE au fost atrase

ZF scria la 15 iulie: "Între 2007 şi 2013 Ro­mânia va plăti UE în jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, pes­te 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% din contribuţia sa obli­ga­torie, dar a luat înapoi doar 3% din fon­du­ri­le puse la dispoziţie". Guvernul a susţinut că România a plătit UE 5,4 mld. euro, dar a luat înapoi 10,5 mld. euro.

Ieri, comentând decizia Comisiei Euro­pe­ne de reducere la 5% a cofinanţării obli­ga­torii pe care trebuie să o asigure România, coti­dianul financiar britanic Financial Times ară­ta: "România a atras până în prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 de mi­liar­de de euro disponibile pentru agri­cul­tu­ră şi dezvoltare în actualul plan bu­getar pe şap­te ani, până în 2013, al blocului comunitar".

Dacă vorbeşte atât de mult de fondurile UE şi organizează săptămânal şedinţe cu mi­nisterele implicat, de ce Guvernul nu trans­mite date clare (inclusiv numărul de an­ga­jaţi pe fonduri europene) din care să re­iasă limpede care este situaţia?

Puşcaş: Doar vorbe cu accelerarea absorbţiei

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al Ro­mâ­niei cu UE, susţine că datele trebuie să exis­te centralizate la ACIS (Autoritatea pen­tru Coordonarea Instrumentelor Struc­tu­rale) sau la Ministerul de Finanţe. Doar că site-ul ACIS (instituţie care în urmă cu câteva luni a trecut în directa coordonare a pri­mului-mi­nistru) nu funcţionează de câteva zile.

"Problema este cum înţeleg ei comu­ni­carea. Doar vorbe. Doar vorbim, de aceea se im­pune cu atât mai mult nu doar o evaluare can­titativă, ci şi calitativă. Problema cu fon­du­rile europene nu este la Bruxelles, ci în in­terior. Comisia ne împinge, nu face decât să ne împingă să facem ceva aşa cum ne-a îm­pins şi ieri când a scăzut cofinanţarea obli­ga­torie la 5%", comentează Puşcaş.

Potrivit fostului negociator-şef, decizia Bruxellesului înseamnă cheltuieli mai mici cu cofinanţările pentru stat şi pentru companii, dar obligă Guvernul să stabilească clar care sunt proiectele care vor beneficia de o fi­nanţare de 95% din partea Bruxelles-ului pen­tru că nu este vorba aici de o suplimentare de fonduri din partea UE, ci de o realocare a lor.

Barroso: Reducerea la 5% a cofinanţării este un nou "Plan Marshall"

José Manuel Durão Bar­roso, pre­şe­dintele Comisiei Europene, a ase­mănat ieri no­ua decizie a Exe­cu­ti­vului de la Bruxelles, împreună cu progra­me­le de asistenţă fi­nan­ciară, cu un nou "Plan Marshall".

"Aceste propuneri consti­tu­ie un răspuns excepţional la cir­cum­stan­ţe excepţionale. Acce­le­ra­rea aces­tor fonduri, împreună cu pro­gra­mele de asistenţă financiară, de­mon­strează angajamentul Comi­siei de a impulsiona prosperitatea şi com­pe­ti­tivitatea ţărilor cel mai grav afec­tate în urma crizei financiare, con­tri­buind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pen­tru redresarea eco­no­mică", spune preşe­din­tele Bar­roso, ci­tat într-un comunicat al Comisiei.

Reglementările în vigoare cer guver­ne­lor naţionale o participare de 15% din costul unui proiect dez­vol­tat cu banii UE şi abia după ce aceas­tă finanţare este asigurată Co­mi­sia alocă diferenţa până la 100%.

Comisia a anunţat că de scă­derea pro­cen­tului co­fi­nanţării obligatorii de la 15% la 5% beneficiază şase ţări euro­pene şi, potrivit cal­culelor Executivului de la Bruxelles, statele vizate vor face eco­nomii după cum urmează: Grecia - 879 mil. euro; România - 714 mil. euro, Portugalia - 629 mil. euro; Un­garia - 308 mil. euro, Letonia - 255 mil. euro; Irlanda - 98 mil. euro. Adică un total de 2,9 mld. euro.

Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statele membre vor înceta să pri­mească fonduri prin pro­gra­mele de asistenţă financiară, a anun­ţat Comisia.