Alarmă în agricultură: România a pierdut în numai opt ani 900.000 de vaci, adică o treime din şeptel. Din economie a dispărut 1 miliard de euro

Autor: Gabriel Razi 02.08.2011

România a pierdut în numai opt ani, între 2002 şi 2010, un şeptel de 900.000 de bovine pentru că micii crescători au renunţat la animale ca urmare a preţurilor mici ofe­rite de abatoare sau de proce­satorii de lapte.

În sens negativ a influenţat şi presiunea pe preţ dată de im­porturile de carne de vită din vestul Eu­ropei sau din Ame­rica de Sud.

Acum România mai are 1,9 milioane de bovine, cu 32% mai puţin decât în urmă cu opt ani, arată datele Recensământului General Agricol făcut în 2010, o cercetare care nu s-a mai făcut din 2002. Datele au fost date publicităţii în iunie 2011. Astfel din economia românească au dispărut odată cu bovinele peste un miliard de euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere un preţ mediu de 1.000-1.200 de euro pentru un animal.

"Situaţia poate fi şi mai gravă de atât, trebuie avut în vedere că în 1989 în România aveam 7,5 milioane de capete de bovine. Un prim motiv pentru dispariţia animalelor ar fi lipsa de finanţare din agri­cultură, pentru că subvenţiile de la noi sunt mici comparativ cu cele pe care le primesc fermierii din vestul Europei, dar şi faptul că în afacerile cu bovine primii bani vin după doi-trei ani", spune Mircea Ciurea, preşedintele Federa­ţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Aproape toate bovinele sunt în ferme mici

În prezent 1,8 milioane de capete de bovine, 91,5% din total, se află în proprie­tatea fermelor de subzistenţă - persoane fizice - în timp ce restul de 170.000 de animale sunt exploatate în ferme industriale.

Faptul că aproape toate bovinele din România se află în fermele de subzistenţă este un alt factor care a dus la micşorarea şeptelului de vaci de pe piaţa locală.

Acum în multe din satele din România micii fermieri au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din numărul de animale pe care îl aveau în urmă cu opt-zece ani.

Spre exemplu, în comuna Bogdăneşti, la sud de oraşul Fălticeni în judeţul Botoşani, mai sunt acum câteva sute de animale, în condiţiile în care în urmă cu zece ani erau peste o mie.

"Acum mai avem amin­tiri despre animale, ne uităm în registrele agricole din anii trecuţi. Oamenii aveau în curţi câte două trei vaci, iar acum unii mai au una sau două în timp ce alţii nu mai au deloc", spune Dumitru Loghinoaia, agent agricol la Primăria Bogdăneşti.

Crescătorii de animale din Bogdăneşti îşi construiseră în anii '90 şi o staţie de procesare a laptelui şi un mic abator, însă acum ambele unităţi au lacăte pe uşi.

"Acum acolo este ca un muzeu, s-au închis amândouă. Europenii spun că laptele nostru nu este bun, că este ne­conform, de asta nu au reuşit să reziste crescătorii de la noi. Acum mâncăm «otravă» din străinătate şi carne din Brazilia", spune Loghinoaia.

În celălalt capăt al ţării la câţiva kilometri de Salonta, în apropierea graniţei cu Ungaria, în comuna Tulca din judeţul Bihor aceeaşi poveste: oamenii au renunţat treptat la animale din cauza preţurilor mici oferite de procesatori, dar şi pentru că mulţi dintre cei în vârstă nu au mai putut să crească animalele.

"La noi în comună numărul de vaci s-a redus la jumătate. Acum zece ani aveam în jur de 800-900 de capete, iar acum mai sunt circa 400. Oamenii creşteau vacile pentru lapte, dar au renunţat pentru că cei care veneau şi strângeau laptele aveau preţuri de nimic", spune Aurica Buda, agent agricol la Primăria Tulca din judeţul Bihor.

La Tulca aproape toţi localnicii aveau în curte câte două sau trei vaci, însă în comună au rămas doar cei bătrâni care acum nu mai pot creşte animalele.

"Foştii pensionari de la CAP care aveau pensii foarte mici îşi supli­mentau veniturile cu câteva milioane cu aju­torul laptelui de la vaci", explică Aurica Buda.

Primii bani se întorc după trei ani

Românii se feresc să îşi deschidă ferme de vaci pentru că profiturile nu sunt la fel de mari ca în cazul grâului sau porumbului, dar şi pentru că cei care aleg să crească bovine pentru lapte trebuie să investească trei ani la rând pentru a le îngrăşa suficient, în timp ce agricultorii care îngraşă animalele pentru carne trebuie să aştepte un an până când primii bani încep să se întoarcă în fermă, mai spune Mircea Ciurea de la Asociaţia Crescătorilor de Bovine.

"Cei care cresc animalele pentru carne pot să le ţină doar un an, le îngraşă până la 100 de kilograme şi le tri­mit în străinătate vii. Nu le procesează nici măcar la nivel de carcasă. Nu au for­ţa financiară să le ţină mai mult pentru a le îngrăşa suficient", explică el.

Business profitabil în teorie

Pe hârtie creşterea va­cilor pentru lapte arată ca fiind un business profitabil. Spre exemplu, un mic fermier care are două vaci ce produc în fiecare zi în total 40 de litri de lapte obţine într-o lună venituri de circa 800 de euro, având în vedere un preţ de 2,5 lei/litru de lapte. Costurile pentru întreţinerea acestor animale se ridică în fiecare lună la 500 de euro, potrivit datelor din piaţă.

Totuşi, numai fermierii care reuşesc să îşi vândă direct laptele în piaţă în­casează 2,5 lei/litru, ceilalţi, care optează pentru a preda laptele marilor pro­ce­satori, obţin 0,7 lei/litru, de aproape patru ori mai puţin.

În timp ce micii agricultori renunţă la animale, străinii au ajuns să controleze multe dintre cele mai mari ferme de vaci din România.

Fermele mari sunt în mâinile străinilor

Investitori italieni, greci, evrei, francezi, olandezi, ciprioţi sau libanezi controlează acum jumătate din primele 20 de ferme de vaci din România ca mărime. Mulţi dintre aceştia cresc animalele pentru carne, le în­graşă până la câteva sute de kilograme după care le urcă în camioane şi le exportă vii în vestul Europei în ţări precum Italia sau Croaţia. Marii proprietari de bovine din România aleg exportul pentru că ro­mânii nu consumă multă carne de vită, dar şi pentru că preţurile la export sunt mai bune decât cele de pe piaţa locală.

Spre exemplu, Cezar Florescu, care controlează alături de un investitor olandez compania Primo Ce­zar, cel mai mare pro­prietar de bovine din România anul trecut con­form datelor Agenţiei pen­tru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură(APIA), tri­mi­te în fiecare an bovine vii în străinătate pentru că are contracte ferme la preţuri pe care nu le poate obţine în România.

Anul trecut crescătorii români au trimis la export 51.000 de tone de bovine vii în valoare totală de 98,8 milioane de euro, în creştere valorică cu o treime faţă de anul anterior.

Animale vii au plecat în străinătate şi în primele luni ale acestui an. Astfel, în primele patru luni România a exportat 16.600 de tone de bovine vii în valoare totală de 45,2 milioane de euro, în creştere valorică cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În tot acest timp în ţară intră carne de vită procesată. În primele patru luni ale lui 2011 pe piaţa locală au intrat 2.500 de tone de carne de vită în valoare totală de 7,3 mi­lioane de euro.