Boc se pronunţă pentru prima dată asupra Roşiei Montane: "Nu sunt un fan al proiectului". Mesajele provenite până acum dinspre PD-L erau favorabile

Guvernul aşteaptă opinia specialiştilor asupra proiectului Roşia Montană înainte de a lua o decizie privind această investiţie, a declarat premierul Boc, arătând că, personal, nu este un "fan" al proiectului şi că actualul contract, care nu este cel mai favorabil pentru stat, ar trebui rediscutat.

"Nu sunt un fan al acestui proiect şi sunt două observaţii majore: una ce ţine de mediu, şi aştept ca specialiştii naţionali şi internaţionali să se pronunţe, şi, în al doile rând beneficiul pentru statul român. Cred că actuala formă a contractului nu este cea mai favorabilă pentru statul român. Sunt observaţiile pe care le-am avut chiar înainte de a fi prim-ministru. Voi vedea cum vor evolua discuţiile pe marginea acestui subiect şi îmi voi face un punct de vedere", a spus Boc, la postul public de televiziune.

Întrebat dacă intenţionează să modifice acest contract, premierul a răspuns că este încă prematur să se pronunţe.

"V-am spus două dintre lucrurile la care m-am referit încă din trecut: contractul, care nu este în cea mai bună formă ca avantaj pentru statul român aşa cum a fost conceput şi ar trebui rediscutat, şi că aştept concluziile pe ceea ce înseamnă componenta de mediu", a conchis Boc.

Purtătorul de cuvânt al PDL Sever Voinescu a declarat, luni, în şedinţa BPN al partidului "a avut loc de dezbatere intensă" privind proiectul de la Roşia Montană, la cererea Monicăi Macovei, iar premierul a luat act că discuţiile sunt abia la început.

Vicepreşedintele PDL Monica Macovei se opune proiectului minier de la Roşia Montană şi susţine că nu este legală eliberarea avizului pentru declasarea masivului Cârnic.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, întrunită în 27 iulie în şedinţă, a decis să îi solicite lui Kelemen Hunor o întrevedere pentru ca membrii comisiei să înţeleagă de ce ministrul Culturii a decis declasarea masivul Cârnic de la Roşia Montană, a declarat pentru MEDIAFAX Hanna Derer, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi preşedinte al secţiunii Evidenţa Monumentelor Istorice.

Hanna Derer a mai spus că documentaţia care a stat la baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană", nu a ajuns şi la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

Totodată, Hanna Derer a reamintit că încă de la începutul acestui an Comisia Naţional a Monumentelor Istorice s-a pronunţat pentru înscrierea sitului Roşia Montană în lista tentativă a UNESCO.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, joi, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că prioritatea sa, ca ministru, este salvarea patrimoniului de la Roşia Montană, iar dacă RMGC nu îşi respectă promisiunea de a investi 70 de milioane de dolari la Roşia Montană are puterea să oprească proiectul. Totodată, ministrul Culturii a spus că, dacă se va constata că există orice risc pentru sănătate, oricât de mic, acest proiect nu va începe.

Kelemen a precizat, de asemenea, că decizia de a da sau nu "undă verde" proiectului minier al RMGC la Roşia Montană nu aparţine UDMR, ci este decizia Guvernului şi a întregii coaliţii de guvernare, bazată pe opiniile experţilor, şi nu pe argumente politice.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, pe 14 iulie, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.